La un an după introducerea embargoului, exporturile de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă rămân stopate (Comentariu de Andrei Cibotaru, BASA-press)

Limbajul guvernamental şi de afaceri a fost marcat, începând cu anul trecut, de un relativ nou cuvânt - embargou. La 27 martie 2007 s-a împlinit exact un an de când Federaţia Rusă a blocat importurile de vinuri moldoveneşti.

Măsura a avut un puternic impact asupra economiei moldoveneşti, în condiţiile în care o treime din Produsul
Intern Brut era asigurat de sectorul viti-vinicol. Creşterea economică s-a încetinit, industria şi exporturile au intrat pe semnul minus pentru prima dată în mai mult de şase ani.

Situaţia macroeconomică a ţării continuă să se agraveze. În fiecare lună se diluează indicatorii pompoşi de cândva. Dacă pe întreg anul 2006, fabricarea vinului a scăzut de două ori, în primele două luni ale acestui an, producţia de vinuri s-a redus deja de cinci ori. Potrivit unor date optimiste, combinatele de vinuri îşi utilizează acum a treia parte din capacităţi. Datele mai pesimiste indică o stare încă şi mai proastă - fiecare întreprindere valorifică doar a zecea parte din potenţial.

"Este o adevărată tragedie să vezi cum întreprinderea nu lucrează de mai mult timp
, iar angajaţii sunt trimişi în concediu forţat", spune Constantin Olaru, directorul Combinatului Vismos, unul dintre cele mai mari din R.Moldova. Echipamentele întreprinderii degradează zilnic din cauză că nu sunt antrenate în producţie.

Vinificatori cu experienţă au fost nevoiţi să plece peste hotare, în Ucraina, SUA sau chiar Rusia, iar alţii au optat pentru afaceri în alte domenii.

Până acum, Guvernul nu a făcut un raport exhaustiv despre impactul stopării exporturilor de vinuri în Rusia. Sau cel puţin nu a făcut public un asemenea raport.

Potrivit datelor Uniunii Oenologilor din Moldova, producţia vinicolă moldovenească stocată în Rusia, până la impunerea embargoului, este evaluată la 180 mln USD. Vinificatorii admit că nu-şi vor mai putea întoarce aceşti bani vreodată.

În schimb, ei sunt nevoiţi să întoarcă creditele de la bănci, care în general sunt evaluate la 2 mlrd lei (160 mln USD). "Cândva eram curtaţi de bănci. Grupurile financiare se luptau pentru noi. Acum însă situaţia s-a răsturnat", spune Nely Sonic, directorul companiei Lion Gri. Instituţiile financiare sunt intolerante. "La instituirea embargoului, eram rugaţi să nu facem declaraţii pesimiste pentru a nu crea panică pe piaţa valutară. Bancherii au ieşit curaţi din apă atunci. Dar au uitat acum de favoarea acordată", afirmă Nely Sonic. Titlurile de executare silită din partea instanţelor judecătoreşti pentru neîntoarcerea la timp a împrumuturilor au început să şi apară de altfel. Băncile încep să vândă silit bunurile gajate de companiile vinicole.

În afară de bănci, întreprinderile vinicole au datorii de 350 mln de lei pentru strugurii cumpăraţi în toamna 2006 şi alte peste 200 mln de lei faţă de companiile din industriile conexe (sticlă, carton, tipografii).

Pierderile bugetului de stat de la embargoul rus la vinuri constituie 40-50 mln de lei lunar.

Fiecare întreprindere încearcă să iasă din situaţia de criză cum poate. Pe rafturile magazinelor din Chişinău poţi cumpăra acum o sticlă de Cabernet de 10-15 ani (îmbuteliată în grabă în 2006) cu până la 10 dolari. Combinatele au început să vândă la un preţ de nimic stocurile de vinuri de marcă, iar acesta este un expresiv argument referitor la starea în care se află vinificaţia.

Piaţa internă, deşi cu un potenţial mare, a fost pierdută pentru vinurile industriale. "Moldovenii consumă anual peste 45 milioane de sticle de vodcă şi doar 3,5 milioane sticle de vinuri. Piaţa internă a fost pierdută, deşi nimeni nu a impus vre-un embargou", a constatat Nicolae Taran, director adjunct la Institutul Viei şi Vinului.

"Unica gură de aer rămasă - posibilitatea de a exporta vinuri în vrac - şi aceea a fost închisă", spune Gheorghe Cozub, preşedintele Uniunii producătorilor şi exportatorilor de vinuri. De la 1 ianuarie 2007 Chişinăul a interzis livrările de vinuri-materie primă pentru a evalua stocurile şi a institui un control mai riguros al calităţii. Cel mai alarmant este că exporturile au fost stopate în baza unei simple scrisori emise de Agenţia Moldova-Vin, ceea ce ridică multe întrebări privind legalitatea acestei măsuri.

Ca răspuns, Belarus, a treia piaţă pentru vinurile moldoveneşti, a stopat importurile de vinuri îmbuteliate. Toţi vinificatorii sunt în aşteptarea unui regulament din partea Moldova-Vin, care va permite reluarea exporturilor.

Exporturile de vinuri reprezentau anterior până la 30% din livrările externe de mărfuri moldoveneşti. În 2006, Republica Moldova a exportat vinuri şi alte produse alcoolice în mărime de 173 milioane de dolari SUA, cu circa 45% mai puţin decât în 2005.

Dacă în 2005 livrările pe piaţa rusă au însumat 250 mln USD, atunci anul trecut, în ianuarie-martie până la impunerea embargoului, exporturile în Rusia au fost de 45 mln USD.

"Restricţiile ruse au reprezentat cea mai proastă noutate a anului pentru vinificatori, iar reorientarea pe alte pieţe nu a fost în măsură să acopere handicapul", afirma Iurie Mudrea, purtător de cuvânt la Moldova-Vin.

Dacă e să excludem influenţa pieţei ruse, exporturile au crescut pe un şir de destinaţii. În România livrările s-au majorat de 17 ori, exporturile spre Ucraina s-au dublat, iar livrările spre Polonia au avansat cu 25%. După embargou, Chişinăul a intensificat măsurile de promovare pe alte pieţe.

Experţii indică tot mai mult că pieţele netradiţionale ar fi una din soluţiile pentru Republica Moldova. "Pieţe exotice" pentru vinurile moldoveneşti ar putea să fie ţări precum China, India, Japonia sau Suedia.

"Exportul spre China a făcut primul pas, de la zero la 300 mii USD în 2006. Începem să avem limbă comună cu chinezii", spune Iurie Mudrea. 14 companii au intrat pe piaţa chineză deja. Pe 23-25 martie 2007 la Shanghai (oraş în estul Chinei) va avea loc un Festival al culturii şi vinificaţiei moldoveneşti.

De asemenea, între 18-20 aprilie curent, o prezentare a vinurilor moldoveneşti va fi organizată în Stockholm, capitala Suediei.

Republica Moldova va mai încerca să pătrundă pe piaţa produselor alcoolice din Italia, unde locuieşte o diasporă moldovenească alcătuită din peste 200 mii de moldoveni. "Este o populaţie pentru un oraş întreg şi credem că reprezintă o nişă bună pentru vinificatorii noştri", a estimat Mudrea. Potrivit lui, moldovenii din Italia ar da preferinţă vinurilor, dar mai ales, divinurilor şi băuturilor tari moldoveneşti.

"Ciudat este că noi vorbim atât de mult numai despre Rusia. Aceasta, cu o populaţie de 170 mln de locuitori se poate compara cu Japonia, de exemplu, cu 140 mln de locuitori. Însă, dacă în prima se consumă tradiţional vodcă, ţările dezvoltate economic tind spre creşterea consumului de vinuri", spune Feodosii Borş, proprietarul întreprinderii Doina-Vin.

Oricum, majoritatea vinificatorilor recunosc că piaţa rusă a fost şi va rămâne principala pentru ei. Însă, s-a avertizat deja: condiţiile de export vor fi mai dure chiar decât în Uniunea Europeană.

"Fiecare lot va fi controlat la toţi parametrii, la circa 42 de teste", a afirmat Andrei Gurin, şeful Inspectoratului de stat pentru supravegherea producţiei alcoolice, după întrevederi cu experţii de la Rospotrebnadzor.