BERD va examina oportunitatile de finantare in proiecte de infrastructura

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va examina oportunitatile de finantare a unor proiecte pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila a localitatilor din Moldova, precum si imbunatatirea calitatii acestui serviciu. Despre aceasta a comunicat Henry Russel, vicedirector al Departamentului infrastructura municipala al bancii, in cadrul unei intrevederi cu conducerea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica (ANRE). Oficialul european a informat reprezentantii ANRE despre planurile BERD in acest domeniu si a solicitat detalii despre metodologia de calculare a tarifelor la serviciile publice de alimentare
cu apa, procedura de stabilire a lor si modalitatile de recuperare a investitiilor efectuate in acest sector. Anatol Burlacov, director al ANRE, a specificat ca Metodologia de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu energie
termica, apa potabila, canalizare si epurare a apelor uzate prevede includerea in tarif a costurilor reale, inclusiv a investitiilor. El a afirmat ca documentul contine un mecanism clar de recuperare a investitiilor efectuate, precizind ca termenul de recuperare a acestora este unul rezonabil.

In alt context, Burlacov a spus ca, potrivit legislatiei in vigoare, taxele si tarifele pentru aceste servicii sint aprobate de autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu metodologia elaborata de ANRE. Totodata, sursa citata a reiterat disponibilitatea ANRE pentru conlucrare cu potentialii investitori straini.

La intrevedere au mai participat Michael Davey, director BERD pentru Republica Moldova, si Francis Delaey, reprezentant permanent al bancii la Chisinau.

Politica Nationala de Sanatate trebuie sa faca fata cerintelor tuturor cetatenilor

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat la lucrarile Conferintei “Politica Nationala de Sanatate: importanta si perspective”, in cadrul careia a fost discutat proiectul Politicii Nationale de Sanatate.

In discursul rostit, presedintele a apreciat drept foarte necesara si binevenita elaborarea Politicii Nationale de Sanatate, document care trebuie sa devina un mecanism de abordare sistemica a problemelor de sanatate si de conjugare a eforturilor intersectoriale pentru ameliorarea calitatii vietii si sanatatii populatiei pe parcursul intregii vieti, de la nastere pina la virsta inaintata.

Vladimir Voronin a mentionat ca Politica Nationala de Sanatate este un instrument pe termen lung, care va servi drept baza pentru elaborarea si adoptarea unor strategii si planuri de actiuni concrete, cu stabilirea unor prioritati si sarcini bine determinate pentru fiecare organ de resort, cu planificarea si identificarea resurselor financiare necesare. Seful statului a mai accentuat ca este important ca principiile acestei politici sa se regaseasca in Planul National de Dezvoltare a Republicii Moldova, aflat in proces de elaborare.

Presedintele a subliniat
insemnatatea atribuita de conducerea tarii sferei ocrotirii sanatatii, dovada a acestui fapt fiind reformele ambitioase realizate in ultimii ani in sistemul medical: reforma finantarii sistemului de sanatate prin introducerea Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala
, restructurarea si consolidarea serviciului de urgenta, a sectorului medicinii primare. Vladimir Voronin a remarcat faptul ca aceste reforme s-au soldat cu primele rezultate pozitive, apreciate de expertii nationali si internationali in domeniu, si, ce-i mai important, de oamenii simpli. A sporit accesul populatiei la servicii medicale, in special, al persoanelor din categoriile social vulnerabile. Persoanele asigurate dispun de dreptul garantat la un pachet unic de servicii medicale, care este in extindere continua, s-a imbunatatit gestionarea resurselor financiare in institutiile medico-sanitare publice, etc.

Presedintele a accentuat ca, in perioada anilor 2001-2007, volumul fondurilor destinate ocrotirii sanatatii a crescut de 4 ori, cheltuielile totale ale bugetului national public majorindu-se in aceasta perioada de 3,3 ori. Planificam ca si in urmatorii 2-3 ani ritmurile de finantare in acest sector sa fie in crestere, a spus seful statului, precizind ca aceste eforturi sint apreciate de catre autoritati drept investitii in dezvoltarea umana.

Presedintele si-a exprimat convingerea ca pentru obtinerea unei eficiente maxime a investitiilor in cauza, acestea nu trebuie sa se limiteze doar la sectorul medical propriu-zis. Efectul scontat se poate produce doar in conditiile in care se vor face investitii complexe in sanatate, bine focalizate si sustinute, luindu-se in considerare multitudinea de factori ce influenteaza sanatatea populatiei, inclusiv a celor ce nu tin de sistemul medical si de competenta personalului medical. Astfel, investitiile in educatie, infrastructura, protectia mediului, in locuinte etc., trebuie sa insoteasca investitiile in sectorul de sanatate, a afirmat Vladimir Voronin.

In opinia presedintelui, cresterea economica stabila este o conditie obligatorie pentru realizarea cu succes a politicilor sociale, ameliorarea situatiei din sistemul de sanatate si sporirea calitatii vietii. In acelasi timp
, o sanatate mai buna a populatiei va permite o dezvoltare durabila a economiei nationale.

Prin urmare, actiunile intreprinse in vederea consolidarii parametrilor de sanatate, trebuie sa fie multidimensionale si multisectoriale, fiind necesara o implicare coordonata a tuturor institutiilor si structurilor ce au impact asupra sanatatii publice.

Seful statului a mentionat ca se impune o alta viziune privind ocrotirea si ameliorarea sanatatii care ar presupune crearea celor mai bune conditii pentru sanatate, prin prevenirea si reducerea factorilor de imbolnavire. Astfel, centrul de greutate trebuie sa fie deplasat dinspre o politica de tratament
, de la o medicina “de reactie”, spre actiunile de prevenire si profilaxie.

Potrivit convingerii sefului statului, o atentie sporita trebuie acordata copiilor si adolescentilor. Crearea unui mediu social optim pentru educatia si dezvoltarea tinerei generatii prin scolarizarea obligatorie a tuturor copiilor in institutiile educationale, crearea unei retele de suport social si psihologic pentru tineri, perfectionarea si dezvoltarea centrelor de resurse pentru tineri sint obiective care urmeaza a fi realizate pentru asigurarea unei sanatati publice satisfacatoare, a declarat Vladimir Voronin.

In opinia presedintelui, o importanta deosebita urmeaza a fi acordata alimentatiei adecvate a copiilor de orice virsta. In context, seful statului a precizat ca a insistat asupra alimentatiei gratuite a copiilor din institutiile de invatamint prescolar, primar si secundar general. Vladimir Voronin si-a exprimat regretul, ca Republica Moldova, tara preponderent agrara, in rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, se plaseaza printre statele in care unul din riscurile sporite ale sanatatii populatiei este cel privind consumul insuficient de fructe si legume. Consider ca trebuie sa organizam astfel lucrurile, incit fructele si legumele sa nu lipseasca din alimentatia nimanui, si, in primul rind, celei a copiilor, inclusiv pe perioada de iarna-primavara, a subliniat presedintele.

Politica Nationala de Sanatate trebuie sa contribuie la dezvoltarea unui sistem de sanatate care sa faca fata cerintelor tuturor indivizilor, indiferent de virsta, statut social si stare a sanatatii, a declarat Vladimir Voronin. Presedintele a evidentiat problema protectiei persoanelor cu dizabilitati. Abordarile mai vechi, intemeiate in mare masura pe mila si pe perceptia persoanelor cu dizabilitati ca fiind neajutorate, nu pot fi acceptate. In scopul integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati, sistemul de sanatate trebuie sa ofere un spectru larg de servicii de reabilitare si recuperare, adaptate la necesitatile speciale ale acestor persoane, a relevat presedintele.

Seful statului s-a mai referit la importanta perfectionarii serviciilor medicale de diagnosticare timpurie si corecta a maladiilor, in vederea prevenirii afectiunilor si factorilor care determina aparitia dizabilitatii.

Potrivit afirmatiilor presedintelui, o componenta esentiala a eforturilor de promovare a sanatatii este participarea cit mai larga a cetatenilor la luarea deciziilor pe teme privind sanatatea. Oamenilor trebuie sa li se ofere informatiile necesare pentru a face alegeri corecte privind propria sanatate. Anume din acest motiv, personal, am insistat asupra organizarii unor largi dezbateri privind proiectul Politicii Nationale de Sanatate, a spus Vladimir Voronin.

In alta ordine de idei, presedintele a accentuat ca accesul la serviciile de sanatate nu trebuie sa depinda de nivelul bunastarii si ca redistribuirea publica a serviciilor medicale nu trebuie sa se faca de la cei saraci catre cei mai bogati, dar invers. In acest sens, sectorul privat al medicinii poate juca un rol esential, prestind servicii de asistenta medicala cu plata celor mai bogati si eliberind resursele publice pentru cei cu venituri reduse si medii.

In contextul implementarii Politicii Nationale de Sanatate, seful statului a subliniat necesitatea luarii in calcul a programelor nationale aflate in proces de derulare care au un impact direct asupra sanatatii, mentionind in special Programul si Strategia de alimentare
cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova, Programul National de Gazificare.

Vladimir Voronin a remarcat importanta elaborarii si implementarii Politicii Nationale de Sanatate, subliniind ca ameliorarea si fortificarea sanatatii populatiei poate fi realizata doar prin intermediul unei colaborari intersectoriale bine planificate si a realizarii parteneriatului dintre stat, societatea civila, comunitate si fiecare cetatean.

In prezent, tara noastra dispune de resurse financiare limitate pentru atingerea obiectivelor expuse in Politica de Sanatate. De aceea se impune stabilirea foarte clara a actiunilor prioritare, care vor avea un impact major asupra sanatatii publice, a estimat Vladimir Voronin.

Presedintele a exprimat multumiri tuturor donatorilor si institutiilor financiare internationale care si-au adus aportul la imbunatatirea sanatatii publice din Republica Moldova si i-a indemnat sa sprijine si in continuare tara noastra deja in implementarea Politicii Nationale de Sanatate.

Europa: realizarea unui vis

Michael D. Kirby,

Ambasador al SUA în R. Moldova

În această săptămână, oamenii din întreaga Europă celebrează cea de-a 50-a aniversare de la semnarea Tratatelor de la Roma. Europenii au un motiv solid pentru a sărbători - Uniunea Europeană este una dintre cele mai mari realizări ale istoriei, iar o jumătate de secol de pace în partea de vest a continentului este o realizare fără precedent.

Statele Unite au susţinut efortul nobil de integrare europeană

Chiar de la început, SUA au salutat integrarea europeană cu vorba, dar şi cu fapta. De la constituirea Comitetului de cooperare economică europeană şi a Comunităţii europene a cărbunelui şi oţelului, şi până la crearea monedei europene - euro - şi extinderea UE în Europa de Est, Statele Unite au susţinut efortul nobil de integrare europeană. Am făcut acest lucru, deoarece era şi în interesul nostru. Congresele şi Administraţiile SUA succesive s-au convins că integrarea va întări democraţia şi va promova creşterea economică în Europa, şi că aceste rezultate vor contribui la beneficiul SUA. Căci, Statele Unite şi Europa au aceleaşi valori şi responsabilităţi. Această convingere rămâne constantă şi astăzi. După cum a spus Preşedintele Bush în a doua sa adresare de inaugurare, „supravieţuirea libertăţii pe pământul nostru depinde de succesele libertăţilor pe alte meleaguri. Cea mai bună speranţă pentru pacea pe pământul nostru este extinderea libertăţii în întreaga lume”.

Uneori auzim opinii potrivit cărora ar trebui creată o Europă unică ce ar fi ca o contrabalanţă pentru Statele Unite. O astfel de viziune nu explică adecvat istoria relaţiilor noastre de două sute de ani şi este superficială, deoarece se opune americanilor, indiferent ce facem noi. Totodată, o asemenea atitudine confundă balanţa de forţe - accentul trebuie pus pe puterea noastră combinată, care să stea în spatele valorilor noastre comune - şi tratează greşit interesele SUA. Ceea ce ne îngrijorează pe noi nu e puterea Europei, ci slăbiciunea ei. America doreşte - America necesită, de fapt - o Europă puternică şi o Uniune Europeană puternică.

Planul Marshall pentru Europa

Susţinerea SUA acordată procesului de integrare europeană a fost de asemenea natură, încât la nici nouă luni după ce trupele noastre au oprit lupta în Europa, în cel de-al Doilea Război Mondial, senatorii americani William Fulbright şi Elbert Thomas, precum şi reprezentantul american Hale Boggs, au introdus în ambele camere ale Congresului SUA o rezoluţie care confirma susţinerea puternică a Congresului pentru integrarea europeană. Pentru această rezoluţie au votat, cu o majoritate covârşitoare, ambele camere, ea fiind susţinută şi de Secretarul de Stat, George C. Marshall.

Un an mai târziu, Marshall a promis, într-o adresare, că dacă europenii vor adopta un plan comun de redresare economică, SUA vor oferi Europei asistenţă financiară. Liderii Europei de Vest au răspuns prin crearea Organizaţiei europene pentru colaborare economică, care a fost primul pas în acest proces. Iar SUA şi-au onorat promisiunea prin Planul Marshall, cea de-a 60-a aniversare a căruia o vom celebra, de asemenea, anul acesta. Următorul pas important în acest proces l-a constituit crearea, în 1950, a Comunităţii europene pentru cărbune şi fier (ECSC), o iniţiativă a lui Robert Schuman, ministru de Externe francez, şi Jean Monnet, fondatorul UE. Congresul SUA a autorizat fonduri directe pentru ECSC.

Astfel, de la reuniunea din Messina, în 1955, când pentru prima dată a fost propusă crearea pieţei comune, până la semnarea tratatelor de la Roma, pe care o celebrăm în acest an, şi crearea Comunităţii Economice Europene, SUA şi-au exprimat susţinerea, iar când a fost nevoie, au oferit ajutor. Această susţinere nu a scăzut pe parcursul anilor. Din contra, noi am salutat ultimele două puncte de cotitură - crearea valutei europene şi lărgirea spre Est.

Apropierea de valorile europene va întări Moldova

Vorbind despre extinderea spre Est, acum, UE se află la pragul R. Moldova, extinzându-şi graniţele până la hotarul de Vest al acesteia. Dar relaţiile RM cu UE au început la puţin timp de la declararea Independenţei RM, cu un Acord de cooperare şi parteneriat semnat pe 28 noiembrie 1994. începând cu acelaşi an, UE a sponsorizat un număr de iniţiative importante cu RM, toate menite să susţină dezvoltarea republicii. Iar odată cu crearea Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, în octombrie 2005, UE şi-a oficializat relaţiile cu RM.

În februarie 2005, RM a semnat un Plan de Acţiuni cu EU. Este un document care creează fundament pentru o cooperare mai strânsă ca oricând dintre Moldova şi Europa. Este un ghid clar referitor la modul în care şi RM poate ajunge la standardele şi normele UE. În Planul de Acţiuni sunt obiective care nu sunt uşor de realizat, dar în perspectivă, dacă RM va munci mult ca să le realizeze, ea va deveni o democraţie mai puternică, cu o economie mai sănătoasă şi mai prosperă.

Tocmai de aceea, cea de-a 50-a aniversare a Uniunii Europene este o sărbătoare şi pentru moldoveni. Este în interesul vostru aşa cum este şi în interesul SUA. Efortul de apropiere de valorile europene - toleranţa, democraţia şi pieţe economice libere - va întări RM şi va face-o un loc mai bun de trai pentru cetăţenii ei. În această săptămână SUA transmit felicitările sale
Uniunii Europene. Este în interesul nostru ca Europa să fie puternică şi stabilă. Felicităm Europa şi chemăm partenerii ei să continue munca în comun pentru crearea unui continent european viguros.

Spectacolul sustinut de Cleo Startan a fost calificat intr-un sondaj de opinie pe web, drept „Concertul anului 2006”

Concertul sustinut de Cleopatra Statan, fiica bardului Pavel Stratan, sustinut la finele in septembrie la Chisinau, a fost calificat de vizitatorii site-ului www.music.md drept concertul anului 2006.
Pentru Cleo au votat 55,7% dintre vizitatori. In total, la sondaj au participat 781 de persoane.
Concertul Cleopatrei este urmat cu peste 22% de cel sustinut de interpretul Adrian Ursu, care in luna martie trecut a sustinut in premiera un concert la Palatul National.
Pe locul trei cu 14,7% se afla Pavel Stratan, care a sustinut un concert live in luna februarie trecut, iar pe locul patru interpreta de muzica usoara Anisoara Puica.
Intr-un alt sondaj realizat de acelasi site, vizitatorii au calificat-o pe Cleoptra Stratan drept o aparitie spectaculoasa care „merita vazuta si auzita”.

La Balti, 15 la suta din adaposturile in caz de pericol radiativ si intoxicare in masa nu sunt pregatite pentru utilizare

Doar 70 la suta din numarul total al locatiilor din Balti, ce servesc drept adaposturi in caz de pericol radiativ si intoxicare in masa
, corespund in totalitate cerintelor.
Dupa cum informeaza DECA-press, la moment noua din cele 57 de astfel de constructii, aflate la evidenta Departamentului Situatii Exceptionale (DSE) din localitate, nu pot fi utilizate conform destinatiei.
Seful Sectiei Protectiei Civile din Balti, Eugeniu Sugacov, spune ca cele mai frecvente probleme ale adaposturilor tin de defectarea sistemului de ventilare si electrificare, ruginirea inventarului, lipsa grupului sanitar, vulnerabilitatea la inundatii, precum si insuficienta ermetica a usilor.
Este de mentionat ca 33 de adaposturi din Balti se afla in proprietatea agentilor economici, restul fiind demisolurile blocurilor locative. La moment, unele din acestea sunt inchiriate si transformate in pavilioane comerciale sau depozite.
La Balti, activeaza patru agenti economici care prezinta pericol de nocivitate chimica.

Furtuni de nervi şi de colb la Chişinău

Vinerea trecută, Chişinăul a fost lovit de trei fenomene ale naturii:o nouă criză de românofobie, de o putere extraordinară, venind dinspre preşedinţie în timpul interviului acordat de Voronin agenţiei Reuters; o nouă ieşire antidemocratică a liderului creştin-democrat Iurie Roşca, în Parlament, de o furie şi o agresivitate nemaivăzută, declanşată în timpul dezbaterilor pe marginea iniţiativei de suspendare a transmisiunilor în direct a şedinţelor plenare ale Legislativului, iniţiativă semnată de Roşca împreună cu deputatul comunist Victor Stepaniuc;
apoi, spre sfârşitul zilei, o puternică furtună ce a ridicat tot praful şi murdăria de pe străzi, întunecând cerul, îmbâcsind aerul, aşa încât aveai senzaţia că te afli într-o enormă ladă cu gunoi.

Comportamentul lui Voronin şi al lui Roşca s-au produs
la fel de imprevizibil ca furtuna de praf, fără vreo legătură aparentă cu logica acţiunii lor de mai înainte, cu degajarea bruscă, nemotivată, a unei energii
tulburi, violente, mai agresive ca niciodată, mult peste limitele obişnuite în ambele cazuri.

Ca întotdeauna, Voronin a fost tare la acuzaţii şi slab de tot, incoerent, ridicol, la argumentări. El l-a învinuit pe Băsescu că ar minţi, spunând că ar exista 800 mii de cereri de cetăţenie din partea basarabenilor. În realitate, numărul acestora ar fi de doar 28 000, egal cu numărul de cereri procesate deja, a spus Voronin. Preşedintele României se bazează pe numărul de scrisori sosite de la basarabeni şi înregistrate la Ambasada României şi alte instituţii de stat. Pe ce se bazează Voronin nu se ştie?
El s-a încurcat rău de tot, afirmând că cei care consideră că „limba vorbită în RM nu este diferită de limba română ignoră faptul că statul medieval Moldova a existat cu mult înainte de formarea statului român, în secolul al XIX-lea”. Ce are una cu alta e greu de înţeles. Dar nimeni nu ignoră şi cum ar putea să ignore faptul că statul medieval Moldova a existat până la 1859. Să dea Voronin măcar un singur exemplu de ignorare. Cel care ignoră istoria şi mizează pe ignoranţi e tocmai Voronin şi tovarăşii săi. El o fi crezând că jurnalistul de la Reuters nu ştie că statul medieval Moldova a format, împreună cu Muntenia, statul român. Nu e greu de imaginat ce o fi gândit jurnalistul respectiv auzind „descoperirile” istorice ale preşedintelui RM.
„Limba moldovenească este mama limbii române. A o numi română înseamnă a înşela istoria şi a-ţi renega propria mamă. Şi nu trebuie să faci asta”, a explicat Voronin cu aplombul omului care nu ştie ce spune. Dacă limba moldovenească este mama, mai precis, una dintre „mamele” limbii române, atunci de ce să nu o numim pe fiica ei cu numele pe care i l-a dat mamă-sa? Ce ar fi rău în asta? Cel care vrea să înşele istoria este chiar Voronin, refuzând s-o recunoască pe „fiica” limbii moldoveneşti a lui Ureche şi Neculce, care a dat naştere limbii române a lui Eminescu şi Creangă. Şi apoi, cum poţi să denigrezi limba şi cultura cuiva, spunând că e identică cu a ta?
Sau consideră Voronin cultura moldovenească superioară celei române, aşa că orice aluzie la asemănarea dintre ele îl ofensează?
Chiar dacă punem o parte din declaraţiile sale
antiromâneşti pe seama apropiatelor alegeri locale, este evident că luna de miere a relaţiilor moldo-române s-a încheiat definitiv. Voronin pune punct „prieteniei” sale nefireşti cu Băsescu şi reintră în rolul lui natural
de ienicer, de portavoce a intereselor ruseşti.
Preşedintele RM seamănă cu un individ care vrea să scape de propria umbră. De aceea el se simte bine la întuneric, sub acoperişul istoriografiei sovietice. De cum iese la soarele adevărului, umbra apare din nou şi îl înnebuneşte. El o „fugăreşte”, încearcă să fie inventiv, dar nu stârneşte decât râsul.
Ceea ce nu vrea să accepte Voronin şi cei care stau în spatele lui e că relaţiile moldo-române sunt imposibil de ţinut în tiparul a două „state vecine”. Iar pe viitor lucrul acesta va fi şi mai greu de făcut. Decât doar dacă se reinstaurează, cu ajutorul „partenerului strategic”, cortina de fier de pe Prut…

****
Pe Iurie Roşca l-a înfuriat reacţia colegilor săi din opoziţie la explicaţiile sale de ce trebuie sistată transmisiunea în direct a şedinţelor plenare ale Parlamentului. Liderul PPCD consideră că odată ce el a iniţiat transmisiunea, el este în drept s-o oprească, fiindcă, potrivit lui, „deputaţii se preocupă doar de darea în spectacol şi de teatrul la microfon”. Tropăiturile care au răsunat după aceste cuvinte l-au scos din sărite pe Roşca, făcându-l să-şi piardă controlul şi să treacă de la limbajul unui parlamentar la cel al unui zootehnician. „Până acuma aţi grohăit, acuma
tropăiţi”, le-a spus el colegilor din sală.
Comportamentul lui pare nenormal şi de aceea că fracţiunea comunistă a încercat chiar la finele anului trecut, să oprească transmisiunile şedinţelor plenare în direct. Atunci însă fracţiunea PPCD s-a opus vehement, argumentând că „transmisiunile şedinţelor în direct reprezintă un consens politic între partidul de la guvernare şi opoziţie”. Ca peste două luni să vină Roşca însuşi cu o iniţiativă ce îngrădeşte accesul la informaţie. Cine l-a silit pe Roşca să se răzgândească? RM este singura ţară din Consiliul Europei unde şedinţele se transmit în direct la canalele publice, în alte state acestea fiind transmise la canale speciale sau on-line, a mai găsit un argument Roşca. În cazul acesta, de ce nu a venit cu propunerea transmiterii şedinţelor pe un canal TV special sau on-line? De ce a ales varianta sistării transmisiunilor? Cauza e iarăşi în viitoarele alegeri locale, pe care PPCD, ca şi PCRM, le aşteaptă cu teamă.

O echipă a postului PRO TV Chişinău a fost reţinută de poliţie

O echipă a postului de televiziune Pro TV Chişinău a fost reţinută, în dimineaţa zilei de marţi, în timp ce filma o acţiune de protest neautorizată, desfăşurată în centrul capitalei.

Potrivit unui comunicat al postului de televiziune, reporterul Maia Andruşca şi cameramanul Nicolae Cebotari au fost reţinuţi, în momentul în care filmau cum demonstranţii erau forţaţi să urce în autospecialele poliţiei şi duşi la Comisariatul sectorului Centru, unde s-au aflat aproximativ jumătate de oră.

Dumitru Rusu, comisarul sectorului Centru, a motivat incidentul prin faptul că "echipa de filmare a fost reţinută din greşeală", în timp
ce în comunicatul difuzat de PRO TV cele întâmplate sunt catalogate drept "act intenţionat". "Reporterul avea microfonul cu sigla PRO TV în mână, iar operatorul avea camera pe umăr. Din imaginile filmate se vede clar că echipa noastră se afla la o distanţă de mai bine de 50 de metri de locul în care protestatarii erau urcaţi cu forţa în maşina poliţiei", se mai spune în comunicat.

Echipa Pro TV a calificat acestă acţiune drept un act de intimidare şi a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să îşi ceară oficial scuze pentru acest incident, precum şi sancţionarea ofiţerilor care au comis acest abuz.

Solicitate de BASA-press, surse din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au evitat să comenteze cele întâmplate, dar au promis că vor oferi explicaţii în cel mai apropiat timp.

La un an după introducerea embargoului, exporturile de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă rămân stopate (Comentariu de Andrei Cibotaru, BASA-press)

Limbajul guvernamental şi de afaceri a fost marcat, începând cu anul trecut, de un relativ nou cuvânt - embargou. La 27 martie 2007 s-a împlinit exact un an de când Federaţia Rusă a blocat importurile de vinuri moldoveneşti.

Măsura a avut un puternic impact asupra economiei moldoveneşti, în condiţiile în care o treime din Produsul
Intern Brut era asigurat de sectorul viti-vinicol. Creşterea economică s-a încetinit, industria şi exporturile au intrat pe semnul minus pentru prima dată în mai mult de şase ani.

Situaţia macroeconomică a ţării continuă să se agraveze. În fiecare lună se diluează indicatorii pompoşi de cândva. Dacă pe întreg anul 2006, fabricarea vinului a scăzut de două ori, în primele două luni ale acestui an, producţia de vinuri s-a redus deja de cinci ori. Potrivit unor date optimiste, combinatele de vinuri îşi utilizează acum a treia parte din capacităţi. Datele mai pesimiste indică o stare încă şi mai proastă - fiecare întreprindere valorifică doar a zecea parte din potenţial.

"Este o adevărată tragedie să vezi cum întreprinderea nu lucrează de mai mult timp
, iar angajaţii sunt trimişi în concediu forţat", spune Constantin Olaru, directorul Combinatului Vismos, unul dintre cele mai mari din R.Moldova. Echipamentele întreprinderii degradează zilnic din cauză că nu sunt antrenate în producţie.

Vinificatori cu experienţă au fost nevoiţi să plece peste hotare, în Ucraina, SUA sau chiar Rusia, iar alţii au optat pentru afaceri în alte domenii.

Până acum, Guvernul nu a făcut un raport exhaustiv despre impactul stopării exporturilor de vinuri în Rusia. Sau cel puţin nu a făcut public un asemenea raport.

Potrivit datelor Uniunii Oenologilor din Moldova, producţia vinicolă moldovenească stocată în Rusia, până la impunerea embargoului, este evaluată la 180 mln USD. Vinificatorii admit că nu-şi vor mai putea întoarce aceşti bani vreodată.

În schimb, ei sunt nevoiţi să întoarcă creditele de la bănci, care în general sunt evaluate la 2 mlrd lei (160 mln USD). "Cândva eram curtaţi de bănci. Grupurile financiare se luptau pentru noi. Acum însă situaţia s-a răsturnat", spune Nely Sonic, directorul companiei Lion Gri. Instituţiile financiare sunt intolerante. "La instituirea embargoului, eram rugaţi să nu facem declaraţii pesimiste pentru a nu crea panică pe piaţa valutară. Bancherii au ieşit curaţi din apă atunci. Dar au uitat acum de favoarea acordată", afirmă Nely Sonic. Titlurile de executare silită din partea instanţelor judecătoreşti pentru neîntoarcerea la timp a împrumuturilor au început să şi apară de altfel. Băncile încep să vândă silit bunurile gajate de companiile vinicole.

În afară de bănci, întreprinderile vinicole au datorii de 350 mln de lei pentru strugurii cumpăraţi în toamna 2006 şi alte peste 200 mln de lei faţă de companiile din industriile conexe (sticlă, carton, tipografii).

Pierderile bugetului de stat de la embargoul rus la vinuri constituie 40-50 mln de lei lunar.

Fiecare întreprindere încearcă să iasă din situaţia de criză cum poate. Pe rafturile magazinelor din Chişinău poţi cumpăra acum o sticlă de Cabernet de 10-15 ani (îmbuteliată în grabă în 2006) cu până la 10 dolari. Combinatele au început să vândă la un preţ de nimic stocurile de vinuri de marcă, iar acesta este un expresiv argument referitor la starea în care se află vinificaţia.

Piaţa internă, deşi cu un potenţial mare, a fost pierdută pentru vinurile industriale. "Moldovenii consumă anual peste 45 milioane de sticle de vodcă şi doar 3,5 milioane sticle de vinuri. Piaţa internă a fost pierdută, deşi nimeni nu a impus vre-un embargou", a constatat Nicolae Taran, director adjunct la Institutul Viei şi Vinului.

"Unica gură de aer rămasă - posibilitatea de a exporta vinuri în vrac - şi aceea a fost închisă", spune Gheorghe Cozub, preşedintele Uniunii producătorilor şi exportatorilor de vinuri. De la 1 ianuarie 2007 Chişinăul a interzis livrările de vinuri-materie primă pentru a evalua stocurile şi a institui un control mai riguros al calităţii. Cel mai alarmant este că exporturile au fost stopate în baza unei simple scrisori emise de Agenţia Moldova-Vin, ceea ce ridică multe întrebări privind legalitatea acestei măsuri.

Ca răspuns, Belarus, a treia piaţă pentru vinurile moldoveneşti, a stopat importurile de vinuri îmbuteliate. Toţi vinificatorii sunt în aşteptarea unui regulament din partea Moldova-Vin, care va permite reluarea exporturilor.

Exporturile de vinuri reprezentau anterior până la 30% din livrările externe de mărfuri moldoveneşti. În 2006, Republica Moldova a exportat vinuri şi alte produse alcoolice în mărime de 173 milioane de dolari SUA, cu circa 45% mai puţin decât în 2005.

Dacă în 2005 livrările pe piaţa rusă au însumat 250 mln USD, atunci anul trecut, în ianuarie-martie până la impunerea embargoului, exporturile în Rusia au fost de 45 mln USD.

"Restricţiile ruse au reprezentat cea mai proastă noutate a anului pentru vinificatori, iar reorientarea pe alte pieţe nu a fost în măsură să acopere handicapul", afirma Iurie Mudrea, purtător de cuvânt la Moldova-Vin.

Dacă e să excludem influenţa pieţei ruse, exporturile au crescut pe un şir de destinaţii. În România livrările s-au majorat de 17 ori, exporturile spre Ucraina s-au dublat, iar livrările spre Polonia au avansat cu 25%. După embargou, Chişinăul a intensificat măsurile de promovare pe alte pieţe.

Experţii indică tot mai mult că pieţele netradiţionale ar fi una din soluţiile pentru Republica Moldova. "Pieţe exotice" pentru vinurile moldoveneşti ar putea să fie ţări precum China, India, Japonia sau Suedia.

"Exportul spre China a făcut primul pas, de la zero la 300 mii USD în 2006. Începem să avem limbă comună cu chinezii", spune Iurie Mudrea. 14 companii au intrat pe piaţa chineză deja. Pe 23-25 martie 2007 la Shanghai (oraş în estul Chinei) va avea loc un Festival al culturii şi vinificaţiei moldoveneşti.

De asemenea, între 18-20 aprilie curent, o prezentare a vinurilor moldoveneşti va fi organizată în Stockholm, capitala Suediei.

Republica Moldova va mai încerca să pătrundă pe piaţa produselor alcoolice din Italia, unde locuieşte o diasporă moldovenească alcătuită din peste 200 mii de moldoveni. "Este o populaţie pentru un oraş întreg şi credem că reprezintă o nişă bună pentru vinificatorii noştri", a estimat Mudrea. Potrivit lui, moldovenii din Italia ar da preferinţă vinurilor, dar mai ales, divinurilor şi băuturilor tari moldoveneşti.

"Ciudat este că noi vorbim atât de mult numai despre Rusia. Aceasta, cu o populaţie de 170 mln de locuitori se poate compara cu Japonia, de exemplu, cu 140 mln de locuitori. Însă, dacă în prima se consumă tradiţional vodcă, ţările dezvoltate economic tind spre creşterea consumului de vinuri", spune Feodosii Borş, proprietarul întreprinderii Doina-Vin.

Oricum, majoritatea vinificatorilor recunosc că piaţa rusă a fost şi va rămâne principala pentru ei. Însă, s-a avertizat deja: condiţiile de export vor fi mai dure chiar decât în Uniunea Europeană.

"Fiecare lot va fi controlat la toţi parametrii, la circa 42 de teste", a afirmat Andrei Gurin, şeful Inspectoratului de stat pentru supravegherea producţiei alcoolice, după întrevederi cu experţii de la Rospotrebnadzor.

Cine vor fi noii şefi la „Teleradio Moldova”?

a 23 martie, s-a încheiat termenul de depunere a actelor pentru participarea la concursul privind numirea preşedintelui Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) şi a directorilor posturilor naţionale de televiziune - Moldova 1 şi de radiodifuziune – Radio Moldova.

Potrivit secretarului Consiliului de Observatori (CO) al TRM, Anatol Dubrovschi, pentru funcţia de preşedinte al Companiei au depus actele 11 persoane, pentru cea de director al televiziunii – şase persoane, iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio - cinci persoane.

Astfel, concurenţii înregistraţi pentru funcţia de preşedinte al Companiei sunt Valentin Todercan, Ion Mazur, Oleg Brega, Boris Grechin, Nicu Scorpan, Ludmila Barbă, Alexandru Grosu, Dinu Gajosu, Oleg Delev, Ilie Teleşcu şi Ion Bujor.

Pentru funcţia de director la Moldova 1 s-au înscris la concurs Dumitru Mămăligă, Adela Răileanu, Oleg Brega, Nicu Scorpan, Sandu Osadcenco şi Ion Bujor. Iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio concurează Ion Magu, Vlad Ţurcanu, Rodica Rusu, Oleg Brega şi Victor Tăbârţă.

Potrivit Info-Prim Neo, vinerea trecută, deputatul AMN, Leonid Bujor, a declarat în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului că se ştie deja cine va ocupa cele trei funcţii. Bujor susţine că director al TRM va fi numit Valentin Todercan, iar directori ai posturilor naţionale de televiziune şi de radio vor deveni Adela Răileanu şi, respectiv, Vlad Ţurcanu. Potrivit deputatului, atât concursul pentru funcţiile de conducere a Companiei, cât şi cel pentru desemnarea membrilor CO şi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezintă o continuare a partajării funcţiilor şi a resurselor mediatice din R. Moldova dintre partidul de guvernământ şi aliaţii acestuia.

Mâine, 28 martie, membrii CO se vor întruni în şedinţă şi vor decide cine vor fi noii şefi la „Teleradio-Moldova”. Stimaţi cititori, vă propunem să punem un pariu. O să aibă sau nu dreptate deputatul Bujor? Pariem că da?

Arestati de Ziua Unirii

Astăzi, 27 martie 2007, cu prilejul aniversării a 89 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Partidul Liberal a organizat depuneri de flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării. Poliţia a împiedicat desfăşurarea acţiunii.

La ora 11:00 la intersecţia dintre străzile Bernardazzi şi Armenească, cinci echipaje de poliţie, numărând mai multe zeci de poliţişti, au tăbărât asupra a 15 reprezentanţi ai Partidului Liberal şi asupra echipei de filmare PRO TV, care se deplasau regulamentar pe trotuar, fără să pericliteze ordinea publică şi circulaţia transportului. Poliţia, lovind în oameni, frângându-le mâinile, i-a introdus cu forţa în dubele Ministerului de Interne şi i-a dus la sediul Comisariatului sectorului Centru.

Printre cei reţinuţi se numără Preşedintele Partidului - Mihai Ghimpu, vicepreşedintele – Dorin Chirtoacă, precum şi membri ai Organizaţiei de Tineret.

Motivele reţinerii nu au fost comunicate. La solicitarea reprezentanţilor Partidului Liberal de a discuta cu comisarul sectorului Centru - Dumitru Rusu, răspunsul este: că urmează să vină, răspuns care se repetă la fiecare 10 minute.

Partidul Liberal îşi exprimă protestul faţă de acţiunile barbare ale poliţiei şi le condamnă cu fermitate. Cu toate acestea, Partidul Liberal nu se lasă intimidat, nu va ceda şi va promova consecvent în continuare: statul de drept, libertatea, democraţia, drepturile omului, adevărul istoric pentru realizarea schimbării spre bine în societatea noastră.

Marea Britanie vrea sa exporte arme in Bulgaria

Asociatia britanica a Industriei de aparare (DMA) a semnat, ieri, la Sofia, un memorandum de cooperare cu asociatia întreprinderilor militare bulgare, în vederea realizarii de exporturi si productie în Bulgaria, relateaza AFP. “Întreprinderile britanice spera sa aiba sansa sa exporte în Bulgaria. Dar ceea ce este cel mai important este sa gasim parteneri bulgari”, a declarat generalul Alan Sharman, presedintele DMA. Societatile britanice pot profita de experienta bulgara în inginerie pentru a produce mai ieftin decât în Marea Britanie în sectoarele militare si civile, pentru a exporta apoi pe piete terte, a mai spus oficialul britanic.

"Echipele romanesti pot provoca prabusirea fotbalului german"

Cotidianul german Die Tageszeitung avertizeaza, intr-un articol publicat miercuri, asupra pericolului reprezentat de evolutiile echipelor de club romanesti in cupele europene, care ar putea provoca, in anii urmatori, prabusirea fotbalului german la nivel de club. “Bremen si Leverkusen joaca in Cupa UEFA nu numai pentru calificarea in optimi, ci si pentru a aduna puncte in clasamentul coeficientilor UEFA. Cele doua echipe din Bundesliga au o mare responsabilitate. Este vorba de viitorul fotbalului german la nivel de club”, scrie Die Tageszeitung, avertizand ca Germania risca sa aiba numai o echipa calificata direct in grupele Ligii Campionilor in sezonul 2008/2009, fata de doua in prezent.
În clasamentul coeficientilor UEFA, calculat in functie de rezultatele din ultimele cinci sezoane, Germania ocupa locul al cincilea, cu 41,364 puncte, fiind ultima tara care beneficiaza de inscrierea a doua echipe direct in grupele Ligii Campionilor si de inca doua in preliminarii. Germania se afla insa la distanta mica de ocupanta locului al saselea, Portugalia (40,535 puncte), si de cea de pe locul al saptelea, Romania (40,165 puncte). În acest clasament conduce Spania (68,462 puncte), urmata de Italia (63,088), Anglia (62,915) si Franta (51,906).
Cotidianul Die Tageszeitung apreciaza ca va fi foarte greu ca Germania sa isi pastreze locul al cincilea, Portugalia si Romania avand sanse mari sa o devanseze. “În sezonul 2009/2010, lucrurile vor sta chiar si mai prost pentru germani. Într-un clasament in care se iau in calcul numai ultimele trei sezoane, Romania conduce deja cu 5,78 puncte in fata Germaniei. În ultimii doi ani, nici o alta natiune nu a reusit sa stranga atat de multe puncte ca Romania in clasamentul coeficientilor UEFA. Ca sa recupereze aceasta distanta, echipele germane ar trebui sa castige 21 de meciuri, iar cele romanesti sa le piarda pe toate”, noteaza publicatia germana, care adauga faptul ca Romania va profita si de faptul ca a avut numai trei echipe in cupele europene, astfel ca punctele se vor imparti numai la trei.

Miami Heat continuă seria succeselor

Campioana en-titre, Miami Heat a trecut de Portland Trail Blazers cu 104-85, ajungând la cea de-a 26- a victorie a acestui sezon al NBA. Revenit după o accidentare la umăr, Dwane Wade a fost liderul din teren al celor de la Heat, marcând 35 de puncte, din care 16 în ultimul sfert al meciului, când campioana s-a desprins decisiv. „E foarte bine că am câştigat. Intenţionăm să menţinem acest parcurs”, a declarat Wade. Udonis Haslem a contribuit cu 12 puncte la victoria gazdelor, în timp
ce Shaquille O’Neal (foto), a marcat doar şase puncte în cele 23 de minute în care a evoluat. „Shaq” este în continuare în perioada de recuperare, în urma unei accidentări la genunchi, care l-a ţinut departe de teren pentru 35 de partide. Zach Randolph a fost liderul oaspeţilor cu 17 puncte. A fost a 31-a înfrângere pentru Trail Blazers, care ocupă locul 13, antepenultimul în Conferinţa de Vest a NBA. Campioana en-titre, Miami Heat, rămâne pe locul al optulea în Conferinţa de Est.

Institut Cultural, consulat si ONU

nstitutul Cultural din New York isi imparte sediul, de peste 10 etaje, cu alte doua institutii romanesti: consulatul si misiunea romana la Organizatia Natiunilor Unite.

In cladirea aflata la intersectia dintre E 38th Street si Third Avenue locuiesc si diplomatii romani. ICR ocupa un singur nivel, dar are o galerie de arta, East-West Gallery of Art, si o sala de spectacole si conferinte.

Pana sa se transforme in ICR, Centrul Cultural Roman a functionat aici de la inceputul anilor ‘90. „Inainte a existat biblioteca de la New York (inainte de ‘90) si Centrul Cultural Roman din New York, ambele dependente de un cadru legislativ si functional total diferit”, spune Corina Suteu.

„Noi suntem angajati MAE. Deci nu se pune problema coabitarii”, adauga Suteu. Misiunea permanenta ONU functioneaza in aceasta cladire din 1976 si isi desfasoara activitatea la etajele 5, 6 si 7, informeaza MAE. Consulatul General al Romaniei si Institutul Cultural Roman si-au inceput activitatea din 1990. Consulatul General isi desfasoara activitatea in birourile de la etajul 3 si cele consulare, de la parter, deschise publicului. Pana sa se transforme in ICR, Centrul Cultural Roman a functionat din ‘90 aici. Coriolan Babeti l-a condus cinci ani pana in 2002. El a adaugat termopane si alte imbunatatiri sediului.

Intre 1998 si 2001, Eugen Serbanescu, director acum al CNC, a fost consul roman la New York. Serbanescu si-a reamenajat biroul si a marit apartamentul consular, transformand o garsoniera alaturata in salon de primire.

Actori buni care stau pe tusa

Avem actori buni care joaca mult si bine. Avem actori cel putin la fel de buni pe banca de rezerve. Criticii numara absentii si motiveaza absentele.

Ca sa existe, un actor trebuie sa indeplineasca o conditie elementara: sa joace. Daca o face bine, se presupune ca nici nu va duce lipsa de roluri. Jocul unui actor depinde insa de jocurile breslei din care face parte. O demonstreaza faptul ca o divizie intreaga de actori valorosi n-au mai intrat de ceva vreme in echipa nici unui regizor. Care sint profesionistii care n-au mai fost de mult convocati in nici o distributie? De ce nu joaca si cine e de vina ca nu mai apar la rampa?

„Legea leului“ face distributia in teatru

Criticul de teatru Iulia Popovici ii aminteste pe Virgil Aioanei, Paula Gherghe si Maria Obretin, actori care, in ciuda faptului ca sint valorosi, de ceva vreme sint ocoliti de regizori. In aceeasi situatie se afla Emilia Dobrin si Luminita Gheorghiu, doua actrite care joaca mult mai putin decit ar trebui. O posibila explicatie sugerata de critic ar fi ca multi dintre actorii buni au lucrat prea mult timp
cu acelasi regizor. S-a creat astfel prejudecata ca sint oamenii acelui regizor. Fiecare regizor, explica Iulia Popovici, isi construieste propria echipa cu care lucreaza si foarte putini sint dispusi sa convoace actorii deja selectionati de confratii de breasla. E vorba despre o inertie a regizorilor, dar si de „politica leului“, e de parere Iulia Popovici: regizorii nu-si incalca teritoriile. „Daca un actor e omul unui anumit regizor, posibilitatile ca el sa fie racolat de un alt regizor sint zero.“

Actori-locomotiva trasi pe linie moarta

Magdalena Boiangiu semnaleaza lipsa unor actori-locomotiva, capabili sa care dupa ei o intreaga distributie: Rodica Tapalaga, Florian Pittis, Dana Dogaru, Florina Cercel sau Sebastian Papaiani. „E pacat ca tinerii nu mai au nevoie de parinti pe scena“, spune Magdalena Boiangiu, „si ca experienta acestora nu e folosita“. Motivul principal pentru care lucrurile stau asa este neglijenta regizorilor, dar si a directiei teatrelor. Alice Georgescu constata acelasi lucru: „Se mai intimpla ca regizorii sa uite de cite un nume“, aceasta fiind singura explicatie pe care o gaseste pentru faptul ca actori ca Adrian Pintea, Rodica Tapalaga, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Oana Pellea sau Aurora Leonte sint trecuti in rezerva.

Cluburi cu circuit inchis

Mihaela Michailov vorbeste de coterii care monopolizeaza distributia in spectacolele de teatru: „S-au format cluburi, sint cunoscuti foarte putini oameni care pot mai mult“. Desi exista destui actori tineri cel putin interesanti, Michailov e de parere ca regizorii continua sa mizeze doar pe citiva: „Marius Manole e minunat, dar mai sint si altii foarte talentati“. Madalina Ghitescu e una dintre ei: „Are o forta scenica extraordinara“. Joaca doar in piesele Gianinei Carbunariu, insa ar trebui sa joace mult mai mult, crede criticul. Mihaela Michailov atrage atentia asupra resurselor din provincie, ocolite de regizorii care monteaza spectacole in Capitala: „E important sa vedem ce se intimpla cu oamenii care ramin sa joaca in orasele lor“.

In film, aceleasi gasti

In cinematografie, la fel ca in teatru, rolurile se impart in functie de apartenenta la un grup sau altul: „Se invirtesc aceleasi gasti“, afirma Irina Margareta Nistor, „exista liste din care nu iese nimeni“. Asa se face ca actori ca Victor Rebengiuc, George Mihaita, Marin Moraru sau George Ivascu primesc din ce in ce mai putine roluri. Irina Nistor regreta absenta unor actrite ca Emilia Popescu, Oana Pellea si Medeea Marinescu, a caror valoare a fost confirmata de cineasti prestigiosi din strainatate. Cauza pentru care actorii mari sint ignorati de regizori e una singura, crede Irina Nistor: „Sfinta lene si bisericutele“. Tot ea vorbeste despre o noua moda a regizorilor romani: aceea de a distribui foarte multi actori necunoscuti: „E bine, dar publicul intreaba de numele mari si toata lumea are de pierdut“, conchide criticul.

Criticul acuza tacticile facile la care unii regizori romani apeleaza pentru a racola cit mai multi spectatori: „Am rezerve in privinta practicii de a distribui vedete de televiziune in filme in speranta ca vor aduce mai mult public. Exceptii se admit in cazul Monicai Birladeanu, care a facut un rol excelent in «Moartea domnului Lazarescu»“. Aceste absente sint acoperite, crede Dana Duma, de faptul ca in Romania se fac putine filme, si acelea cu buget redus si cu distributii limitate: „Cind se vor face 20 de filme pe an, vom vedea mult mai multi actori care merita sa fie vazuti“.

* Marcel Iures, marele absent

Dana Duma nu crede ca distribuirea actorilor tineri tine de o moda lansata de cineastii de la noi. Iar daca acesti actori sint cei cu care au colaborat la UNATC, situatia este cit se poate de explicabila: regizorii si-au selectat din timp oameni cu care pot sa lucreze. In ceea ce priveste lista marilor absenti de pe afisele cinematografelor, Dana Duma crede ca Marcel Iures e cazul cel mai flagrant. Desi a jucat in filmele unor regizori britanici si americani, in ultimii sapte ani, Iures a facut un singur rol intr-un film romanesc, „Logodnicii din America“, in regia lui Nicolae Margineanu. N-au mai jucat nici Claudiu Bleont si Mircea Diaconu, iar Mihai Bratila n-a mai fost nici el distribuit. Dana Duma continua sa astepte revenirea lui Mihai Bendeac, un actor care a migrat cu succes de la teatru la fim in „Milionari de weekend“, de Catalin Saizescu.

Cultura blocata la export

n pragul demararii unor noi proiecte, ICR cere modificarea legislatiei si face un apel

Dupa ce, in urma cu o luna, o organizatie non-guvernamentala (Fundatia "Proiect DCM") cerea coalizarea sectorului cultural independent pentru modificarea cadrului legislativ de desfasurare a proiectelor culturale, Institutul Cultural Roman (ICR) a facut, la randu-i, public un apel cu aceeasi miza: "Institutul Cultural Roman doreste o reconstruire a legislatiei privind finantarea proiectelor culturale romanesti in strainatate, in acord cu statutul Romaniei de membru al Uniunii Europene, si face un apel catre toate institutiile statului pentru crearea unui grup de lucru in acest sens."

Problemele semnalate de ICR sunt, in mare, imposibilitatea de a face plati in avans, restrictionarea colaborarilor si reglementarile privind achizitiile publice in strainatate.

"Partenerii straini nu inteleg sa se acomodeze legislatiei romanesti, argumentand ca pretentiile noastre sunt, in tara lor, prerogative ale fiscului. Adeseori, ei refuza colaborarea cu ICR in aceste conditii. Reglementarile privind cheltuielile de publicitate
si promovare au diminuat, si ele, sansele de sporire a vizibilitatii in strainatate", spun reprezentantii ICR, care se plang, de asemenea, ca, "in momentul de fata, ICR nu poate plati transportul international al participantilor din strainatate la actiunile cultural-stiintifice organizate in Romania", nu poate "stabili onorariile colaboratorilor sai prin negociere, cu incadrarea in limitele bugetului alocat", iar "operatiunile de promovare si publicitate (a evenimentelor ICR din strainatate, n. red.) (...) sunt, de facto, blocate pana la finalizarea cu succes a licitatiilor, care trebuie lansate din Romania. Intr-un calendar optimist, deblocarea acestor cheltuieli poate surveni cel mai devreme in luna mai a fiecarui an, (ceea ce) greveaza activitatea Institutelor Culturale din afara tarii".

Sapte tipuri de proiecte

Ieri, la o zi dupa lansarea acestui apel, ICR a organizat o conferinta de presa, in care a facut cunoscut modul in care programele initiate anul trecut vor fi dezvoltate in 2007. Astfel, conform lui Mircea Mihaies (foto), vicepresedinte al ICR, programul de traduceri a autorilor romani in strainatate va avea un buget de 900.000 RON si doua sesiuni de finantare (in prezent, cei mai solicitati scriitori autohtoni sunt Mircea Cartarescu, M. Blecher si N. Steinhardt), ICR intentionand sa fundeze, in tara, un Centru National al Cartii dupa model francez (maghiar etc.), care sa poata deveni, in timp
, un Institut National. De asemenea, Festivalul Filmului European, organizat pana acum de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti si Uniunea Cineastilor din Romania, este din 2007 un program permanent al ICR.

Institutul Cultural Romanare anul acesta in plan sapte tipuri de proiecte culturale de promovare a culturii romanesti in strainatate: "Artisti romani in lume", "Belles Roumanies" (proiect gazduit de Kulturafabrik Luxemburg), "Porti spre cultura", "Traditia Romaniei", "Romania in culori", "Fotografia" si "Proiecte de export-import".

Târgul Internaţional de Arte Vizuale, la ediţia a şasea

De astăzi şi până duminică cei care doresc, pot să viziteze Târgul Internaţional de Arte Vizuale deschis la Romexpo. Evenimentul, denumit generic TIAV, cuprinde mai multe secţiuni: artă plastică, artă decorativă, arta spectacolului, producţie de televiziune şi de film, fotografie, caricatură şi multimedia.

Într-o atmosferă animată de muzica de jazz, vizitatorii pot vedea atât artă modernă, cât şi veche. De la obiectele din sticlă cu forme interesante marca Nemţoi, până la iile brodate cu fire multicolore prezentate de Muzeul Ţăranului şi la sticluţa de parfum a bunicii pe care o puteţi chiar achiziţiona.

Fotografia este prezentă într-o expoziţie a fotografului Dinu Lazăr cu tema Landscapes from Romania.

Wally Olins ar accepta sa construiasca "brandul de tara" pentru Romania

Ce ar trebui sa faca guvernul roman pentru a incepe crearea brandului de tara? "Eu le sugerez sa vorbeasca cu mine", a declarat, miercuri, Wally Olins, unul dintre cei mai mari creatori in domeniul identitatii corporatiste si al brandingului.

Prezent la Bucuresti pentru a-si lansa volumul "Despre brand", recent tradus si in romana la editura comunicare.ro, Olins spune ca ar fi "incantat" sa lucreze pentru Romania. Suma pe care o cere ar fi in jur de un milion de euro pe an, dar sunt anumite conditii in care ar accepta sa o faca. El va face acest lucru daca ar sti foarte clar in fata cui trebuie sa raspunda, daca odata cu schimbarea puterii politice munca sa nu ar fi incheiata si daca s-ar intelege ca e nevoie de timp pentru atingerea acestui scop. "Nu poti sa incepi decat daca stii ce sa faci", spune cel care a creat de la zero marci ca Orange, Volkswagen, Guinness, Renault sau British Telecom si branduri de tara pentru Polonia si Spania.

"Nu pot sa va spun eu care sunt valorile Romaniei, dupa ce am fost aici de patru sau cinci ori". Pentru a creste turismul, valoarea investitiilor straine si dezvoltarea influentei, ar trebui sa fie stabilite in primul rand tarile care ar fi interesate de Romania.

"Brandul nu e numai despre imagine, ci si despre realitate: tara s-a schimbat, perceptia asupra ei trebuie sa se schimbe." Fie ca guvernul se va ocupa sau nu de acest lucru, el se va intampla de la sine, sustine Olins. Numai ca aceasta schimbare a perceptiei ar trebui facuta intr-un mod coerent. Daca nu va fi facuta astfel, "n-o sa castigati atat de mult cat puteti si, in loc sa fiti numarul cinci, o sa fiti numarul douazeci si cinci". Spania s-a descurcat si aceasta tara are probleme mai mari ca Romania, spune Olins. Acolo Tara Bascilor si Catalonia vor sa se separe si nici galitienii nu sunt foarte mandri ca sunt spanioli.

Romania are locuri bune pentru turism, investitiile straine vor veni oricum, dar, pentru a obtine un beneficiu, Romania ar trebui sa se preocupe de soarta ei. Integrarea in Uniunea Europeana nu este un obstacol. Fiecare tara din acest spatiu are "un sentiment national". Romania nu este deloc diferita prin asta. Ea difera prin faptul ca este un membru nou si ca modul in care tara se dezvolta este observat atent. "Daca creeaza o idee nationala care e compatibila cu aceea ca apartine in acelasi timp
si Uniunii Europene, poate foarte simplu sa-si dezvolte un brand", spune Olins. De altfel, Uniunea Europeana trece printr-o faza dificila, nu numai la capitolul imagine. "Uniunea nu stie ce e. Este in momentul asta un grup de tari si fiecareia dintre acestea ii este greu sa lucreze impreuna cu celelalte." Prin urmare si brandul UE este ineficient.

In toate tarile in care a fost implicat in procesul de constructie a imaginii "se vorbeste mult, dar nu se face mare lucru", spune Olins. "Daca spun cuiva ca merg la Bucuresti, 20% din oameni vor crede ca plec in Ungaria, 60% ma vor intreba ce caut acolo, iar restul vor spune: «O sa vezi palatul nebunului aluia?». Palatul Parlamentului exista si nu trebuie distrus. E parte din istoria Romaniei. Nu face parte din brandul national, dar trebuie sa fie folosit. "Puneti-va imaginatia la contributie si faceti ceva interesant din acest simbol. In timp, el ar putea sa placa chiar si romanilor", sustine Olins. Din punctul sau de vedere, sunt cel putin trei elemente pe care ar trebui insistat in promovarea Romaniei: cultura, gimnastica si masina Logan, care a devenit simbolul transformarii unei imagini invechite intr-o marca europeana.

Inspectoratele scolare se vor transforma în directii judetene

Ministrul Hardau are de gand sa schimbe inspectoratele scolare în directii judetene pentru învatamânt si pe inspectorii scolari în directori. Fara a preciza, insa, care sunt costurile pe care bugetul trebuie sa le suporte in acesta situatie.

În curând, ministrul educatiei, Mihail Hardau, va schimba inspectoratele scolare în directii judetene pentru învatamânt si pe inspectorii scolari în directori. În proiectul privind Legea învatamântului preuniversitar nu se specifica însa care sunt costurile pentru asemenea schimbari prin care amicii sai politici sau de taclale vor fi eternizati in functii de directori.

„Directiile judetene pentru învatamânt preuniversitar sunt institutii deconcentrate de specialitate în subordinea Ministerului Educatiei care asigura coordonarea unitatilor de învatamânt din judet sau municipiul Bucuresti, evaluarea procesului educativ si cea institutionala, dezvoltarea profesionala a resurselor umane din învatamântul preuniversitar“, se stipuleaza la articolul 91, alin 1, din amintitul proiect. Mai exact, aceasta schimbare vrea sa fie, în opinia ministrului Hardau, o „revolutie“, o noua etapa la „reforma“ deja demarata de acesta. Altfel spus, inspectorii de specialitate vor disparea, deoarece se preconizeaza ca acestia sa fie transformati in functionari publici. Cu alte cuvinte, toti amicii politici, de cartier sau de sprit ai ministrului vor fi însurubati, pe vecie, în functii, iar schimbarea acestora, indiferent de capacitatile manageriale dovedite, nu va mai fi posibila ca pâna acum, dupa alegerile parlamentare sau la schimbarile de ministri. Desi în textul
de lege se stipuleaza ca aceste institutii vor fi subordonate ministerului, situatia este cu totul alta, deoarece întreaga activitate va fi avizata de catre primari. Subordonarea fata de minister se va reduce numai la activitatea de aplicare a programelor scolare. Totodata, aceasta schimbare presupune, potrivit unui inspector scolar de la Capitala, o cheltuiala de câteva miliarde de lei: noi criterii de salarizare, alte organigrame de functionare, schimbarea stampilelor.

Scolarizarea elevilor, prin primarii
Dintre atributiile noilor directii, descrise în proiect, se precizeaza ca acestea „împreuna cu administratia publica locala va asigura scolarizarea elevilor si va monitoriza participarea la cursuri a acestora pe durata învatamântului obligatoriu“. Tot prin primarii, directiile judetene de învatamânt va propune Ministerului Educatiei reteaua de scoli, „în conformitate cu politica educationala teritoriala, si va înainta acestuia documentele strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional. Practic, aceasta mutare institutionala este departe de a fi ceea ce Mihail Hardau declara la începutul mandatului sau de ministru: „Unitatile de învatamânt si inspectoratele scolare vor avea în curând autonomie manageriala“. Mai mult, ministrul doreste ca „directorul Directiei judetene pentru învatamânt preuniversitar si cel al Casei Corpului Didactic sa fie numit prin ordin de ministru, în urma promovarii concursului de evaluarea a competentelor profesionale si manageriale. De asemenea, la Consiliul judetean se va organiza un departament responsabil cu asigurarea si administrarea
resurselor materiale si financiare. Numai acest departament va putea înfiinta scoli sau licee.

Videanu «ne-a linistit»: Studiul pentru parcari va fi platit de straini

Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a dorit sa închida gura „clevetitorilor“ care l-au acuzat ca arunca banii contribuabililor afirmând ca „pentru studiile privind amplasarea si construirea celor 20 de parcari pe inelul central al orasului, ale caror costuri se ridica la 600.000 de euro, municipalitatea nu plateste nici un ban din propriul buzunar, aceasta suma fiind un grant obtinut de la o banca europeana“. Totodata, a reiterat ideea ca, odata construite parcarile subterane, cele de suprafata gestionate de firma Dalli vor disparea. În ceea ce priveste acuzele consilierilor PSD referitoare la necolectarea amenzilor acordate de catre ARBAC firmei Apa Nova, edilul-sef „s-a mirat“: „nu am fost informat despre ceea ce s-a întâmplat între ARBAC si Apa Nova. Ca primar nu am putut sa intervin, însa constatând ca activitatea acesteia nu se ridica la nivelul serviciilor contractate, am decis formarea unei comisii de ancheta din partea primariei“. Referitor la nedumerirea gospodarului sef al Capitalei, era mai simplu sa consulte conducerea ARBAC si afla motivul neachitarii amenzilor de catre Apa Nova. Potrivit directorului tehnic al ARBAC, Radu Dumitrescu, Apa Nova Bucuresti are de platit penalizari in valoare de 6,6 milioane euro. Pentru ca municipalitatea sa incaseze aceste penalitati trebuie ca primarul general sa deruleze procedurile de accesare a garantiei de executie. „Mai precis, primarul trebuie sa deschida un cont special de incasari, prevazut si in contractul de concesiune, incasari care au ca destinatie compensari ale utilizatorului prejudiciat, subventii pentru investitiile concesionarului in vederea reducerii tarifelor si pentru stabilirea rezervelor pentru situatia incetarii contractului“, ne-a declarat Radu Dumitrescu.

Privitor la zvonul despre cererea de retrocedare a Pietei Alba Iulia din sectorul 3, primarul a precizat ca „nu are informatii suficiente“, iar despre exproprierile de la Basarab a mai precizat ca sunt patru familii care refuza în continuare oferta Primariei si ca „municipalitatea nu va plati mai mult decât a propus“.

ANL va da in folosinta 3.000 de locuinte pentru tineri

Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) va da in folosinta, in acest an, aproximativ 3.000 de apartamente destinate tinerilor de pana in 35 de ani, ne-a declarat, ieri, directorul ANL, Gheorghe Popescu. Potrivit acestuia, in prezent, sunt in lucru 11.000 de unitati locative, la nivelul intregii tari.

„In Bucuresti vor fi date spre inchiriere tinerilor, in acest an, 499 de apartamente in Cartierul Constantin Brancusi din sectorul 6, circa 249 in Maior Bacila, sectorul 2, si 96 in Tonita, sectorul 4“, a spus Gheorghe Popescu.

In ceea ce priveste locuintele construite prin credit ipotecar, program prin care statul acorda tinerilor o subventie de 20% din cost, directorul ANL a precizat ca in tara vor incepe lucrarile pentru circa 2.000 de unitati locative, din care 540 apartamente si 134 de case, in Bucuresti. „Numai pentru Brancusi avem 1.780 de cereri pentru 360 de apartamente, care se afla, in prezent, in proces de contractare“, a adaugat Gheorghe Popescu.

Directorul ANL a adaugat ca subventia de 20% se acorda pentru toti tinerii casatoriti cu varsta pana in 35 de ani, care construiesc prin credit ipotecar, nu doar pentru cei care construiesc prin ANL. Referitor la pretul apartamentelor, un metru patrat se vinde cu 350-500 euro, inclusiv TVA.

In Henri Coanda se lucreaza la 600 de apartamente
Si in cartierul Henri Coanda din Bucuresti se lucreaza la 600 de locuinte, din cele 1.100 care vor fi predate in vara anului viitor, a mai spus directorul ANL. “Cred ca Romania este singura tara care construieste locuinte pentru tineri pe banii statului. Dorim sa dezvoltam zona imobiliara pe partea privata si suntem deschisi sa colaboram si cu investitori privati pe acest segment“, a subliniat
Popescu. El a adaugat ca a colaborat bine cu reprezentantii sectoarelor 2 si 6 din Capitala, care au venit cu proiecte. In cazul celorlalte sectoare, lipsa de teren pentru constructia de locuinte se pare ca este singura problema.

Tuica in batatura se mai face doar cu zeci de drumuri la Fisc, autorizatii si declaratii lunare

Zeci de drumuri la Fisc, dosare peste dosare pe la institutiile abilitate si taxe de milioane, aceasta ii asteapta pe taranii care vor sa mai bea tuica produsa in propria gospodarie. Noul Cod Fiscal si normele de aplicare a acestuia fac o distinctie clara intre taranii care produc tuica pentru consumul propriu, pe care ii numeste "gospodarii individuale", si cei care au de gand sa-i vanda si vecinului cate un paharel, care trebuie sa devina "antrepozitari fiscali
". Chiar daca se numesc in alt fel, ambele categorii de producatori trebuie sa bata drumul la Fisc de la inregistrare pana la depunerea unor declaratii lunare, obligatorii, fie ca produc sau nu tuica in luna respectiva.

Pentru antrepozitarii fiscali regulile sunt aceleasi, de la cea mai mare fabrica pana la cel care scoate cateva sute de litri de tuica din prunele din livada.

In primul rand, taranii trebuie sa mearga la Fisc unde trebuie sa se inscrie, in baza unei cereri tip, intr-una din cele doua categorii. "Nu conteaza cantitatea produsa, ci scopul pentru care se face tuica, respectiv vanzare sau consum propriu. Scopul face diferenta", spun reprezentantii de la Finante. O data cu inregistrarea, producatorii de tuica si rachiuri care se declara "gospodarii individuale" trebuie sa declare si cantitatea estimativa pe care intentioneaza sa o produca pe parcursul unui an. In plus
, trebuie declarat tipul de instalatie detinuta si capacitatea acesteia. Si drumurile nu se opresc aici, cazanele de tuica trebuie contorizate, iar pentru asta intra in schema Biroul Roman de Metrologie Legala. Unde, in baza unui dosar plin de detalii tehnice despre cazanul de tuica si achitand taxe de cateva milioane bune, se obtine Certificatul de aprobare de model pentru contor. Apoi trebuie cumparat contorul - alte milioane - de la una dintre firmele autorizate de Biroul in cauza. Pasul urmator este sigilarea contorului, operatiune care intra in atributiile Finantelor. Urmatoarea cerere scrisa apare cand se doreste desigilarea contorului in scopul utilizarii cazanului pentru productie. Angajatii de la Fisc urmaresc productia de tuica sau rachiu, acestia avand misiunea de a desigila cazanul cat timp
se face tuica si apoi a-l sigila la loc pana la urmatoarea productie. "Atunci cand gospodaria individuala intentioneaza sa produca tuica si rachiuri din recolta proprie, aceasta va solicita in scris administratiei financiare publice, in raza careia isi are domiciliul, desigilarea instalatiei, mentionand totodata cantitatea si tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada in care instalatia va functiona si cantitatea de produs
estimata a se obtine", se arata in normele de aplicare a Codului Fiscal. Calcularea accizei datorate statului, declararea si plata acesteia sunt urmatoarele etape pe lista procesului de productie a rachiului european. Pentru primii 50 litri produsi anual, taranii primesc o reducere de 50% din cota de acciza aplicata, respectiv 375 euro/hl de alcool pur, iar ceea ce depaseste aceasta cantitate se taxeaza integral. Suma trebuie achitata pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au facut calculele. Ultimul pas este cel al declaratiei lunare care trebuie depuse la Finante, indiferent daca s-a produs sau nu tuica in luna respectiva.

Lucrurile se complica si mai mult cand producatorul de tuica vrea sa mai si vanda prin sat. In aceasta situatie, antrepozitarul fiscal este urmarit de un reprezentant al Fiscului si beneficiaza de acelasi regim cu oricare mare producator de alcool din piata. Pe langa cererea de autorizare ce necesita sediul, instalatii omologate, contoare, sigilii, bani cheltuiti, dosare si drumuri la Fisc, tuicarul devenit peste noapte antrepozitar are obligatii cu duiumul. Printre acestea: sa prezinte produsele
accizabile pentru a fi inspectate de autoritatile fiscale competente - la cererea acestora - sau sa asigure gratuit un birou pentru angajatul de la Finante. Pe langa o contabilitate stricta, plata la zi a darilor la stat si declaratii lunare la Finante, producatorul de tuica trebuie sa aiba depozite europene si preturi la vedere. Ce se intampla daca nu respecta legea si vinde tuica fara a avea calitatea de antrepozitar fiscal? "Legislatia in vigoare este destul de clara si pedepseste orice abatere, putandu-se ajunge pana la evaziune fiscala", spune Dorin Tiganas, purtatorul de cuvant al ANAF. De partea de control se vor ocupa comisarii Garzii Financiare care vor verifica, pe de o parte, daca taranii si-au declarat cazanele, iar, pe de alta parte, daca ceea ce au declarat corespunde realitatii din teritoriu.

Ce trebuie facut daca produci tuica doar pentru autoconsum

★ un drum la Fisc pentru inscrierea in baza de date prin completarea unei cereri tip;

★ declararea cantitatii estimative pe care intentioneaza sa o produca in anul respectiv;

★ declararea tipului de instalatie detinuta si capacitatea acesteia;

★ obtinerea certificatului de aprobare de model pentru control de la Biroul Roman de Metrologie, in baza unui dosar si a unor taxe consistente;

★ cumpararea contorului de la una dintre firmele autorizate;

★ sigilarea contorului de catre reprezentantii Fiscului;

★ cerere scrisa pentru fiecare intentie de desigilare a contorului;

★ chemarea reprezentantului Fiscului pentru a sigila contorul dupa fiecare utilizare a cazanului;

★ la fiecare desigilare a contorului se va mentiona in scris cantitatea si tipul de materie prima ce urmeaza a se prelucra, perioada in care instalatia va functiona si cantitatea de produs estimata a se obtine;

★ calcularea accizei datorate statului, declararea si plata acesteia;

★ depunerea lunara a unei declaratii la Fisc, indiferent daca s-a produs sau nu tuica in luna respectiva.

Caz de malpraxis musamalizat de procurori

Cazurile de malpraxis continua sa fie intalnite in spitalele din Romania. Pana in momentul de fata, majoritatea situatiilor de acest gen au fost musamalizate. Asa cum ZIUA arata intr-un articol publicat la sfarsitul anului trecut, nici un pacient nu a fost despagubit. Mai grave sunt insa cazurile de malpraxis soldate cu moartea pacientului, in urma carora cadrele medicale vinovate nu sunt pedepsite in nici un fel. Prezentam in continuare tocmai o asemenea situatie cutremuratoare.

O tanara in varsta de 14 ani a murit in anul 1994 din cauza unei erori medicale. Desi au trecut aproape 13 ani de atunci, medicul vinovat pentru decesul Ceciliei Nicolescu nu a fost pedepsit nici pana in ziua de azi. Fetita a fost dusa la Spitalul Cantacuzino de tatal ei, in seara zilei de 28 martie 1994, intrucat suferea de o hemoragie a unui ciclu menstrual prelungit. Cecilia a fost supusa unei interventii chirurgicale, mai exact un chiuretaj, realizata de doctorul Stefania Ciuca, in urma caruia a decedat. "Au macelarit-o ca pe un caine, fara anestezie, fara transfuzie, fara oxigen, fara EKG, fara medic
anestezist, pacineta facand un stop cardiac cu soc traumatic, intrand in coma in zece minute si nu s-a mai trezit deloc pana a murit. Intre orele 19-20, i-au mai facut al doilea chiuretaj, un simulacru, in prezenta anestezistului dr. Dan Gavrus, pe care dr. Stefania Ciuca l-a indus in eroare, spunandu-i ca este primul chiuretaj", sustin rudele tinerei decedate. Raportul Institutului National de Medicina Legala, semnat de zece medici specialisti, a stabilit fara doar si poate vinovatia si culpa medicala a dr. Ciuca: "In ceea ce priveste conduita adoptata de dr. Stefania Ciuca, efectuarea unui chiuretaj la o virgina cu stare generala alterata si anemie, ca urmare a sangerarii abundente din ultimele ore, fara anestezie si reechilibrarea volemica si hematologica prealabila este o greseala medicala. Din foaia de observatie, rezulta ca s-au efectuat doua chiuretaje, cel de-al doilea fiind un factor extrem de agravant, favorizand evolutia nefasta (...). Moartea numitei Cecilia Nicolescu s-a datorat anemiei acute posthemoragice, ca urmare a unei metroragii juvenile prelungite, necorespunzator tratata".

Rechizitoriu contrafacut

Desi au trecut aproape 13 ani de la moartea Ceciliei, pana in momentul de fata nimeni nu a fost tras la raspundere pentru ceea ce s-a intamplat. In tot acest timp
, rudele Ceciliei Nicolescu au asteptat in zadar pedepsirea Stefaniei Ciuca, fost medic de obstetrica ginecologie la Spitalul Cantacuzino din Bucuresti. Pentru raspunderea penala fata de infractiunea de ucidere din culpa a intervenit, de cativa ani, prescriptia, gratie unor procurori din Parchetul General care au tinut cu anii dosarul penal in birourile lor, jucandu-se cu solutii gen scoaterea de sub urmarirea penala.

Familia Ceciliei i-a acuzat pe anchetatori ca au contrafacut un rechizitoriu prin care au trimis in judecata medici nevinovati, in locul doctorului Stefania Ciuca. Respectivii inculpati si-au obtinut insa in instanta achitarea. Adevaratul vinovat a scapat nepedepsit. Cei cinci procurori care au instrumentat dosarul penal 664/1998 sunt acuzati de rudele fetitei de partinire si complicitate cu dr. Stefania Ciuca, pentru tergiversarea intentionata a cazului precum si de fals in declaratii. De asemenea, acestea l-au mai acuzat pe procurorul Nelu Ogarca si pe colegul sau, Aurel Bulcu, de sustragerea unor acte doveditoare, care o incriminau pe dr. Ciuca.

Practic, in viziunea familiei tinerei decedate din cauza unor greseli medicale, procurorii care au anchetat moartea Ceciliei sunt vinovati de musamalizarea crimei comise de fostul medic de obstetrica ginecologie la Spitalul Cantacuzino din Bucuresti, Stefania Ciuca.

Stres judiciar, atac cerebral

Familia Ceciliei Nicolescu a trecut printr-un adevarat calvar judiciar care a provocat in cele din urma o noua tragedie. Dupa zece ani in care a incercat din rasputeri sa obtina pedepsirea fostului medic Stefania Ciuca, tatal Ceciliei a murit in urma unui atac cerebral. Chiar in timp ce se indrepta spre Judecatoria Sectorului 2 unde cerea insistent audierea celei vinovate de moartea fiicei sale. Traian Nicolescu s-a prabusit pe trotuarul de langa Biserica Stavropoleos, cu o geanta cu acte in maini. A doua sa fiica, Gratiela Nicolescu, asteapta si astazi sa fie citata in instante, ca sa se prezinte la un proces pentru care tatal sau s-a batut, pe viata
si pe moarte, cu anumiti procurori deveniti "avocati" ai medicului vinovat de ucidere din culpa.

ZIUA a incercat sa stea de vorba si cu dr. Stefania Ciuca. Aceasta nu a putut insa fi contactata. Singurul lucru care se stie in momentul de fata despre Ciuca este ca s-a pensionat, in urma cu mai multi ani, bine mersi. Ca un medic chirurg cu constiinta nepatata si cu un cazier ramas curat datorita anumitor procurori din cadrul Parchetului General.

Blocurile „epocii de aur“ ies din garantie

Multe dintre blocurile construite in „epoca de aur“ isi vor termina intr-un viitor nu foarte indepartat durata normata de viata
. Expertiza si executarea lucrarilor de consolidare devin necesare.

Din momentul in care isi vor termina durata normata de viata, cel putin teoretic, aceste cladiri sint expuse unor riscuri, dintre care cel mai demn de luat in seama este cel al unui seism puternic. Multe vor trebui con-solidate. Au inceput sa se construiasca blocuri in anii ’50, dar in anii ’60 au aparut marile cartiere. In anii ‘60 au inceput lucrarile in Drumul Taberei, Titan, Berceni. Anii 1970 si 1980 reprezinta etapa in care s-au realizat cu prioritate arterele importante ale Capitalei, printre care Stefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Mosilor, Colentina, Pantelimon, Oltenitei, Armata Poporului. Paralel s-au construit noi cvartale de blocuri in cele trei mari cartiere.

50 de ani

Multe dintre ele vor expira in citiva ani. „Legislatia dupa care au fost construite aceste blocuri prevede o durata de viata de 50 de ani. Este vorba despre durata de viata din punct de vedere structural, pentru ca din punctul de vedere al functionalitatii lumea deja vrea altceva: alta suprafata, alta compartimentare, alt confort“, spune arhitectul Liviu Popescu, specialist din echipa portalului www.constructii.ro. Si arhitectul Constantin Jugurica, consilier in cadrul Proiect Bucuresti SA, firma care a proiectat marile cartiere, spune ca aceasta este durata de viata, dar asta nu inseamna ca blocurile vor pica la primul cutremur. Oricum, dupa ce trece aceasta perioada este indicat ca proprietarii sa solicite o expertiza pentru a vedea starea structurii si daca este nevoie de consolidare.

Operatiune scumpa

Conform oficialilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, aceasta operatiune presupune, in principal: consolidarea sistemului
structural al cladirii existente sau a unor elemente structurale ale acesteia; introducerea unor elemente structurale suplimentare si/sau repararea elementelor nestructurale ale cladirii existente; imbunatatirea terenului de fundare, termoizolarea si/sau hidroizolarea cladirii si/sau a instalatiilor aferente in zona de interventie; desfacerea si refacerea finisajelor in zona de interventie; desfacerea si refacerea instalatiilor si/sau a echipamentelor in zona de interventie si, dupa caz, inlocuirea acestora sau a unor elemente componente. Costurile depind de situatie, dar sint destul de mari. „Durata acestei operatiuni depinde de la caz la caz, este de 60-75% din durata necesara pentru construirea imobilului. In ceea ce priveste pretul, consider ca acesta reprezinta peste 50% din pretul de construire“, spune Ciprian Ana, administratorul firmei Policons Grup.

„Trebuie sa se inaspreasca legislatia, astfel incit sa nu mai existe probleme la accesul in apartamente pentru executarea lucrarilor. De asemenea, primariile si ministerul ar trebui sa faca ceva pentru atragerea constructorilor“, afirma Mihai Mereuta, presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari „Habitat“.

Groaza pe Nil

Egiptul este una dintre locatiile cele mai des alese de catre foarte multi romani pentru petrecerea sfarsitului de an. Desi ofertele agentiilor de turism sunt extrem de atragatoare, realitatea este de multe ori cu totul alta. Practic, turistii sunt inselati in cel mai josnic mod, vacanta de cinci stele dovedindu-se a fi de fapt un adevarat cosmar. Acesta este si cazul unor romani care au ales sa sarbatoreasca revelionul 2006-2007 in Egipt.

Excursia a fost organizata de agentia de turism Calibra Invest din Cluj, patronata de sotii Sara si Martin Bikfalvi. Desi au platit peste o mie de euro de persoana, turistii au avut parte de un adevarat infern pe Nil. Cei 45 de romani care au apelat la firma Calibra Invest au toate motivele sa regrete alegerea facuta. Chiar daca au platit o suma extrem de mare, turistii au fost umiliti si tratati ca niste animale, fiind tinuti nemancati si cazati in incaperi mizerabile, lipsite de caldura si apa calda. Cat despre masa festiva de Revelion, organizatorii au avut grija sa fie un dezastru. Nu in ultimul rand, 29 dintre ghinionistii turisti s-au imbolnavit de toxiinfectie alimenatra si nu au avut parte macar de un felcer.

Lesinati de foame

Victimele agentiei de turism Calibra Invest au trimis un memoriu mai multor institutii de control in care prezinta cu lux de amanunte vacanta de cinci stele. "Zborul catre Egipt a fost amanat de doua ori, iar noi am fost cazati intr-un hotel fara caldura si apa calda la ora 12 noaptea. A doua zi, trezirea a fost la trei si jumatate, pentru a merge aproape 13 ore cu autocarul, si, in spiritul excursiei, nu am avut unde manca la pranz! Barajul de la Aswan nu a insemnat pentru noi decat o senzatie de lesin, dupa atata oboseala
si din cauza lipsei de hrana, toti eram ametiti si nu puteam sa ne tinem pe picioare. Asa am vazut obeliscul neterminat si barajul. Cosmarul continua, vasul de croaziera era altul decat cel pentru care platisem, cica de cinci stele, cu grupul sanitar murdar, cu prosoape gri de jeg, fara caldura. Incercam sa ne bucuram de ceea ce aveam si asta pentru ca inca nu mancasem pe vas", povesteste una dintre victimele firmei sotilor Sara si Martin Bikfalvi.

Diaree de Calibra

Acestea nu au fost insa singurele "senzatii tari" ale excursiei oferite de Calibra. Turistii au fost cuprinsi de panica in momentul in care au inceput sa se imbolnaveasca din cauza conditiilor mizerabile: "In fiecare zi eram anuntati de modificarile din program in asa fel incat sa nu realizam ce se intampla, de fapt. Croaziera de trei zile pe Nil a ajuns sa fie de o zi si jumatate, masa de Revelion platita din tara a lipsit cu desavarsire, la micul dejun din ultima zi nu toata lumea a prins ceva mancare pe masa, un vis transformat in cosmar. In ultima zi a anului am vazut ca alte grupuri de pe vas, printre care si romani, au fost tratati diferentiat. Grupul nostru a fost invitat la o cina banala la ora 7 seara, de unde am plecat pe la ora 8 seara. Noi am fost dati afara pentru ca ceilalti sa primeasca masa de Revelion asa cum se cuvine si pentru care, culmea, platisem si noi 75 de euro de persoana. Persoana care era ghidul nostru nici macar nu s-a ostenit sa solicite serviciile
unui doctor pentru a afla de ce atat de multi oameni manifesta simptome atat de grave, dureri de burta
si scaune dese si moi. Eu personal in prima zi a anului am crezut ca o sa mor. Singura mea consolare era faptul ca nu am luat copilul cu noi in acea croaziera de cinci stele, stele care de fapt reprezentau umilinta si mizeria in care am trait. Totul capata dimensiuni grotesti cand te gandesti ca o familie a platit 2000 de euro pentru acest terifiant cosmar. Sa nu credeti ca totul s-a sfarsit aici", adauga turistul inselat de Calibra Invest.

Cosmar de neuitat

Pana si revenirea acasa a fost de cosmar: "In ultima zi, cand toti doream sa ne intoarcem in tara, de la ora pranzului nu am mai avut camera la hotel si nici mancare. In aceste conditii am asteptat cursa de avion de la ora 4 dimineata, asta in contextul in care eram aproape toti bolnavi si nemancati. Pentru a diminua culpabilitatea firmei Calibra, ne-au dus cu autocarul de la 10 seara pana la ora 1 noaptea in statiunea El Gouna, asta pentru a separa intregul grup, care a mers cu doua autocare diferite si pentru a ne umili din nou. Cei mai multi au dormit in autocar si cei care erau mai bine au cumparat medicamente, mancare si apa. Nici o persoana din cele 45 nu a avut pretentii exagerate, doream doar sa fie curat, cald si sa mancam cu siguranta ca nu vom muri. In schimbul acestor minime cerinte am primit camere murdare, frig, boli
digestive si o umilinta pe care nu o puteti intelege decat daca ati fi fost in locul nostru. Un an intreg am visat la aceasta excursie si probabil ne vor trebui ani pentru a uita tot ceea ce s-a intamplat".

Pagubitii au incercat, de nenumarate ori, sa ia legatura cu oficialii agentiei de turism Calibra pentru a se plange de conditiile de transport si cazare oferite, insa telefoanele erau tot timpul
inchise.

Reclama mincinoasa

Pe site-ul oficial, agentia de turism Calibra se lauda cu "ofertele" si "calitatile" sale. Iata cateva dintre afirmatiile mincinoase: "Agentia de turism Calibra este unul dintre cei mai importanti tour-operatori din Transilvania si cel mai mare tour-operator roman pe Egipt. Oferim pachete de servicii turistice pentru turisti individuali si grupuri, circuite culturale, sejururi, vacante exotice, dar si alte servicii la cererea expresa a clientilor. Va invitam sa petreceti o vacanta minunata, in conditii de confort deosebit, in Egipt, Grecia, Muntenegru, Austria, Italia, Slovacia, Slovenia, Iordania, Maroc etc. Dispunem de asemenea de un parc auto propriu bine dotat, asigurand transport in conditii excelente cu autocare clasificate la 3 stele dotate cu aer conditionat si toate facilitatile, precum si transport cu microbuze".

Turistii sunt de vina!

Somat sa raspunda pentru conditiile inumane si bataia de joc la care i-a supus pe turisti, Martin Bikfalvi, patronul Calibra, le-a trimis acestora o scrisoare in care recunoaste ca faptele s-au petrecut asa cum relateaza cei pacaliti. Numai ca pentru toate nenorocirile da vina ba pe egipteni, ba chiar pe turistii insisi: "Imbolnavirea turistilor nu s-a datorat conditiilor de pe vas si in nici un caz nu cred ca a fost toxiinfectie alimentara - caz in care probabil turistii ar fi trebuit sa se afle in spital. Este vorba despre binecunoscuta "boala a turistului" pe care o contacteaza turistii care calatoresc in tarile arabe si care nu respecta indicatiile ghidului. Boala (adica varsaturi si diaree) apare din cauza apei de la robinet, fructe spalate cu apa de la robinet, amestecul felurilor de mancare specific arabe etc". In finalul scrisorii sale, patronul Calibra le transmite turistilor ca va returna doar 145 de euro de persoana - contravaloarea cinei festive de Revelion, in suma de 75 de euro, si 70 de euro, adica 10 la suta din pachetul de servicii turistice.

Seful politiei ONU din Kosovo, demis pentru "forta excesiva" folosita de jandarmii romani

Gloantele de cauciuc ale militarilor romani sunt socotite vinovate de uciderea, sambata, a doi albanezi

Seful politiei Natiunilor Unite din Kosovo, britanicul Stephen Curtis, a fost demis, ieri, de administratorul ONU al provinciei, ca urmare a incidentelor de sambata, cand jandarmii romani au intervenit contra unei manifestatii violente a albanezilor, soldata cu doi morti.

Potrivit Reuters, lui Curtis i s-a cerut de catre administratorul ONU, Joachim Rueckner, "sa paraseasca postul, cu efect imediat", deoarece el ar purta "responsabilitatea politica" pentru faptele tuturor celor 1.800 de jandarmi si politisti internationali aflati in subordinea lui. Or, desi ancheta asupra celor doi albanezi ucisi nu s-a incheiat, liderii locali albanezi i-au acuzat pe jandarmii romani de folosirea unei "forte excesive" contra manifestantilor.

O autopsie incheiata marti a demonstrat ca cei doi protestatari albanezi au fost ucisi de gloantele de cauciuc trase de dispozitivul de forte de ordine care a intervenit impotriva celor 4.000 de manifestanti. New York Times si International Herald Tribune pretind ca, pe baza unor inregistrari video
, se poate vedea clar ca victimele au fost ucise "in mod evident" de jandarmii romani. Potrivit acestor publicatii-surori (au acelasi editor), gloantele au fost trase dinspre contingentul de 97 de jandarmi romani care au intervenit sambata, administratia ONU efectuand acum o ancheta pentru a stabili deopotriva daca se pot gasi vinovati din randul jandarmilor si ai conducerii lor internationale. Purtatorul de cuvant
al Jandarmeriei romane a declarat pentru Mediafax ca institutia pe care o reprezinta nu va emite nici un fel de comunicate oficiale pana la finalizarea anchetei ONU. In schimb, presa internationala preia acuzatiile albanezilor care vorbesc de interventia excesiva a jandarmilor, punand in discutie nu atat prestatia lor, cat mai ales felul in care a fost coordonata interventia lor. De pilda, administratia ONU din provincie e acuzata ca nu recunoscuse, nici pana ieri, folosirea gloantelor de cauciuc si nu a raspuns oficial acuzatiilor albanezilor cum ca s-ar fi intervenit initial lent, apoi excesiv de violent, contra manifestantilor. Inclusiv premierul albanez al provinciei, Agim Ceku, a reluat aceleasi acuzatii ale altor lideri locali, potrivit carora jandarmii ar fi folosit "forta excesiva", albanezii refuzand sa comenteze asupra violentei protestatarilor, vinovati de ranirea (ce-i drept, superficiala) a doi jandarmi romani. Incidentele de sambata, generate de nemultumirile albanezilor fata de planul emisarului ONU, Martti Ahtisaari, privind viitorul provinciei, au fost calificate de presa locala drept cele mai violente din martie 2004 incoace. Atunci, in urma mai multor incaierari intre albanezi si sarbi, intre care s-a interpus politia ONU, au murit 19 oameni. Acum, nu au murit decat doi manifestanti si au fost raniti circa 70, dintre care unul se afla in coma. Ministrul de Interne al provinciei si-a dat demisia, recunoscandu-si "vinovatia morala" fata de moartea celor doi manifestanti, de 30 si 34 de ani, si asteptand ca ancheta ONU sa stabileasca si eventuala vinovatie a jandarmilor romani si a comandantilor lor.

Armata SUA se umple de infractori

Numarul celor angajati de armata americana, desi au cazier, a crescut cu 65% anul trecut, ajungind de la 4.918 in 2003 la 8.129 in 2006, potrivit statisticii ministerului apararii.

SUA au acum, in total, in toate categoriile de forte armate (terestre, aeriene, marina, forte speciale), circa 125.000 persoane condamnate, la un moment sau altul al vietii lor, pentru o infractiune. Armata a adoptat o serie de masuri pentru a-si largi aria de recrutare, care se ingusteaza pe zi ce trece. A oferit bonusuri financiare tot mai mari pentru inrolarea in armata, a primit si soldati care au abandonat scoala sau au obtinut scoruri mici la testele de aptitudini si a „indulcit“ restrictiile privind greutatea si virsta candidatilor. De asemenea, a crescut numarul asa-numitelor „derogari morale“ ale recrutilor cu trecut mai putin curat, in special pentru cei care au savirsit infractiuni grave - atacuri, jafuri, hotii si accidente de circulatie soldate cu victime. Sint „iertate“ si infractiuni mai putin grave, precum indisciplina in trafic sau consum de droguri.

Tot mai multe exceptii

Anul trecut armata a inrolat 69.395 de voluntari - barbati si femei. In timp
ce soldatii cu trecut criminal reprezinta 11,7% dintre recrutii din 2006, acordarea acestor „certificate de buna purtare“ ridica semne de intrebare in rindul analistilor. Nu cumva se fac prea multe exceptii din dorinta de a avea suficienti oameni in timp de razboi? Armata ii exclude automat pe cei care comit anumite infractiuni - trafic de droguri, abuzuri sexuale, recruti cu mai multe abateri la activ -, in general este vorba de fapte pedepsite cu mai mult de un an de inchisoare.

Verificari

Subsecretarul de stat american responsabil cu politica de personal, Bill Carr, spune ca cei angajati cu un dosar de condamnat la activ sint verificati foarte bine in prealabil, privitor la natura crimei, cind a fost comisa, gradul de reabilitare, referinte din partea profesorilor, angajatorilor, antrenorilor si a preotilor din comunitatea respectiva. Daca sint sustinuti de comunitate, li se da o a doua sansa, a explicat oficialul. Mai putin de 3 din 10 tineri cu virste intre 17 si 24 de ani se califica pentru a intra in rindurile armatei. Asta inseamna ca au absolvit o scoala, au obtinut un scor minim la testele de aptitudini fizice si psihice, au trecut examenul medical si nu au probleme cu orientarea sexuala sau cu cazierul.

Marina americana a facut mai multe derogari de la regula decit fortele terestre - peste 20.000 in 2006 -, in primul rind pentru ca are o politica mai stricta in ce priveste consumul de droguri, condamnind inclusiv consumul de marijuana o singura data.

Razboaiele privatizate si mercenarii de lux

Anul trecut, in octombrie, guvernul japonez a donat Bagdadului 23 de transformatoare electrice. Dar, pentru ca acestea sa ajunga cu bine la destinatie, oficialii niponi au avut de rezolvat o problema: cum sa le protejeze de atacurile teroriste. Daca in trecut solutia ar fi fost ca paza sa fie asigurata de militari, acum s-a recurs la o alta metoda care, sustin specialistii, incepe sa produca "mutatii genetice" in materie de conflicte: angajarea unei firme private de paza si protectie. In cazul de fata, "aleasa" a fost ArmourGroup International, cea mai mare firma privata militara din Marea Britanie. Gratie eficientei sale, cele 23 de generatoare au ajuns cu bine la destinatie. De citiva ani buni incoace, multe dintre activitatile ce reprezentau, in exclusivitate, prerogative ale fortelor armate, au inceput sa fie incredintate unor operatori privati, numiti "contractori". Pe teritoriul Irakului, numarul acestora a ajuns la 100.000. Iar afacerile lor vor prospera si dupa ce ultimul batalion american va pleca de acolo, pentru ca ei vor continua sa tuteleze interesele financiare occidentale. Fenomenul angajarii de contractori a luat o asemenea amploare, incit presedintele Bush si premierul Tony Blair au fost acuzati ca "au privatizat razboaiele din Irak si Afganistan". Insa contractorii nu actioneaza numai pe teritoriul acestor state, ci, dupa cum se va vedea in continuare, "armata" (alcatuita deopotriva din soferi, bucatari, electricieni, mecanici etc) lor este in continua expansiune in zonele de conflict.

Afaceri de miliarde de dolari

Cel mai mare succes financiar pe teritoriul irakian il are firma britanica Aegis Defence Services, care a semnat cu Pentagonul un contract de 370 milioane de euro, pentru a coordona intreaga activitate a contractorilor, numiti, generic, PMSC (in cea mai mare parte dintre cazuri, acestea sint societati private militare si de protectie). "In ultimii zece ani, aceste firme s-au mutat de la periferia politicii internationale in salile consiliilor de administratie ale marilor companii, devenind o componenta importanta a sectorului militar", se arata intr-un raport numit "Corporatia mercenarilor", redactat de organizatia londoneza War On Want. "Astazi, industria PMSC cuprinde zeci de mii de societati care opereaza in peste 50 de tari, in folosul guvernelor, al unor institutii internationale sau al altor firme. La nivel international, cifra lor de afaceri se ridica la cel putin 100 de miliarde de dolari", se mai arata in raport.

Lupte pe bani

Alte tari in care firmele militare private actioneaza sint Afganistan, Bosnia, Columbia, continentul african sau cel al fostei URSS. Spre exemplu, in 1995, societatea sud-africana Executive Outcomes a desfasurat un batalion de mercenari pentru a prelua controlul regiunii diamantifere Kono, din Sierra Leone. In 2003, firma britanica Northbridge s-a oferit sa-l aresteze pe presedintele liberian Charles Taylor, in schimbul sumei de patru milioane de dolari. Iar oamenii firmei americane DynCorp International il protejeaza pe presedintele afgan Hamid Karzai.

900 de euro pe zi

Tendinta de privatizare a conflictelor s-a accelerat dupa sfirsitul Razboiului Rece, cind SUA si aliatii sai si-au redus drastic numarul militarilor. Dar pentru ca armata americana nu mai putea sa functioneze in parametri optimi cu un numar redus de soldati, s-a apelat la firmele private de securitate si protectie, care puteau sa asigure "forte proaspete". Daca altadata mercenarii proveneau din paturi sociale aflate la periferia societatii, astazi locul lor a fost luat de militari provenind din cele mai bune armate occidentale sau din fostul bloc sovietic. Luptatorii de elita, caliti in antrenamente si operatiuni speciale, constituie noul val al mercenarilor, care sint platiti regeste (circa 900 de euro pe zi), in functie de dificultatea misiunilor la care participa. Iar patronii lor sint manageri cu studii financiar-economice, deseori fosti functionari statali, ale caror firme pot aparea si in cotatiile de la Bursa.

Imunitate
deplina

In afara de avantajele materiale derivate din activitatea specifica, "armata" contractorilor, cel putin a celor din Irak, se bucura si de o imunitate deplina. Cind puterea a fost predata guvernului irakian, in iunie 2004, seful Autoritatii provizorii a coalitiei, americanul Paul Bremer, a semnat ordinul nr.17, prin care era interzisa incriminarea si condamnarea contractorilor pentru eventualele acte violente la care ar fi participat in exercitatea activitatii. Cu alte cuvinte
, acestia au permisiunea de a comite (cam) orice fel de abuz, fara sa li se poata imputa mai nimic. Din acest motiv, analistii militari si organizatiile umanitare internationale au cerut ca activitatea PMSC-urilor sa fie reglementata pe baza unor legi si coduri de conduita care sa respecte drepturile civile.

Soldati rusi vanduti pentru sex

n sanul armatei ruse are loc, zilele acestea, o ampla ancheta declansata de acuzatiile extrem de grave cu privire la fortarea unor recruti sa se prostitueze la Sankt Petersburg. Printre amatorii de sex cu soldati se numara si un fost general FSB.

Acuzatiile au fost formulate de catre Asociatiile Mamelor de Soldati din Rusia iar faptele s-au petrecut la unitatea militara 3727 din Sankt Petersburg, ai caror recruti erau fortati sa ofere servicii sexuale pentru o clientela selecta, intre doua varste. Printre amatorii de sex cu soldati se numara, se pare, si un fost general FSB (Serviciul
Federal al Securitatii Rusiei). Intalnirile aveau loc adesea in afara unitatii militare, intr-o zona din centrul istoric al Sankt Petersburgului, in apropierea muzeului Hermitage. Tinerii soldati erau fortati sa urce in masinile clientilor, care uneori nu-i mai lasau sa plece decat in zorii zilei. "Fetitele" erau plasate, de asemenea, clientilor casei prin internet sau prin telefon.

Una din victime a povestit pentru ziarul rusesc "Gazeta" cum el si camarazii sai erau umiliti zilnic de superiori, batuti si torturati cu socuri electrice pana acceptau sa iasa la produs
. "Uneori ne obligau sa frecam podelele cate o noapte intreaga. Ne bateau peste maini si peste picioare. Eram trimisi prin rotatie sa lucram in parc pentru a castiga bani. Cand am incercat sa refuz m-au torturat cu socuri electrice", a povestit soldatul. Un altul a precizat ca "intre 10 si 35 dintre noi, in functie de cerere, eram trimsi sa ne petrecem noptile in afara bazei militare".

Acuzatiile privitoare la monstruozitatile petrecute in respectiva unitate militara, in care isi desfasoara activitatea aproape 4000 de persoane, au fost precedate de cazul unui alt recrut. Opinia publica din Rusia a fost cutremurata anul trecut cand a fost dezvaluita drama soldatului Andrei Sichev, in varsta de 19 ani, care a fost atat de crunt batut si torturat de catre superiorii sai incat i-au fost amputatate organele genitale si picioarele. Tot anul trecut, adjunctul de comandant din regiunea siberiana Novosibirsk a fost concediat pentru ca a implicat trupele din subordinea sa in mai multe afaceri locale. Au existat si situatii in care soldatii au fost prinsi cersind pe strada, tot din ordinul superiorilor lor.

Presa rusa mai precizeaza ca o partida de sex cu un recrut costa in jur de 1000 de ruble (35 de euro), iar banii ajung in buzunarele superiorilor.

In urma cu doua zile insa, Vasili Pancenkov, purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, a negat toate acuzatiile privitoare la fortarea soldatilor sa se prostitueze. "Sunt numai prostii. Este pur si simplu vorba despre o campanie
orchestrata de catre Asociatiile Mamelor Soldatilor. Unitatile militare sunt verificate cu regularitate, iar fiecare abuz este monitorizat prin folosirea unor chestionare anonime", a precizat Pancenkov. Un alt oficial al armatei, citat de presa rusa, spune ca soldatul aflat la originile acestui scandal este bolnav psihic. Cu toate acestea, la unitatea militara incriminata a fost demarata o ancheta.

Organizatiile ruse pentru drepturilor omului sunt insa ingrijorate din cauza repetatelor scandaluri petrecute in sanul armatei, alcatuita inca in mare parte din recruti. Ultimele evenimente l-au pus in mare incurcatura pe ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, un potential succesor al lui Vladimir Putin.

Allison Gill, directoarea organizatiei Human Rights Watch's din Moscova, spune ca "multor familii le este pur si simplu frica sa vorbeasca. Cert este insa ca tinerii sunt incorporati sanatosi si se intorc adesea bolnavi, raniti sau cu psihicul distrus".

Complicii extradarilor CIA

Europenii au tolerat transferul ilegal de prizonieri.

Parlamentul European (PE) a aprobat ieri versiunea finala a raportului pe tema activitatilor CIA in Europa, in care constata ca guvernele si serviciile secrete ale statelor membre au tolerat si au ascuns transferurile ilegale ale suspectilor de terorism catre centre de detentie unde au fost torturati.

Printre tarile criticate in raportul europarlamentarilor se afla Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia si Romania, care a primit de altfel, anul trecut, vizita unei comisii a PE.

Raportul isi exprima ingrijorarea cu privire la zborurile CIA cu oprire in tara noastra, deplange lipsa unei investigatii complete din partea autoritatilor de la Bucuresti si nu exclude existenta unor centre de detentie secrete chiar pe teritoriul romanesc.

Acuze si putine efecte

Potrivit raportului, intocmit de parlamentarul Claudio Fava, in cei patru ani care au urmat atentatelor de la 11 septembrie 2001, spatiul aerian european a fost traversat de 1.245 de zboruri CIA.

Doar unele dintre acestea au fost folosite pentru transportarea ilegala a suspectilor de terorism, insa cele mai multe cazuri investigate de europarlamentari au presupus torturarea amintitilor suspecti, in timpul
interogatoriilor.

Aprobarea raportului nu are niciun fel de consecinte juridice. Una dintre recomandarile raportului se refera la impunerea unor sanctiuni diplomatice impotriva statelor europene acuzate ca au incalcat drepturile omului, scenariul este insa putin probabil.

In acelasi timp, textul
recomanda tuturor statelor europene adoptarea unor legi care sa monitorizeze si sa reglementeze activitatea serviciilor secrete din terte tari pe teritoriul lor national.

Raportul a fost adoptat cu o majoritate lejera, 382 de voturi pentru, 256 impotriva si 74 de abtineri, dar a creat o dezbatere aprinsa in parlamentul de la Strasbourg. In vreme ce grupul liberalilor-democrati din PE si-a aratat sustinerea pentru document si a precizat ca respinge "metodele unui razboi murdar impotriva terorismului", popularii europeni au fost mult mai retinuti.

Grupul PPE-DE a precizat ca a votat impotriva raportului din cauza lipsei de dovezi care sa sustina acuzatiile privind comiterea unor infractiuni de catre statele membre. La randul lor, socialistii europeni au cerut Consiliului UE sa investigheze daca statele membre au incalcat principiile Tratatului european prin cooperarea lor cu CIA.

ROMANIA

Critici pentru lipsa unei anchete complete

Raportul exprima ingrijorarea PE in privinta faptului ca autoritatile de la Bucuresti nu au putut controla activitatile americane de la baza militara de la Kogalniceanu. Ingrijorare este cuvantul folosit si in privinta celor 21 de opriri facute de aeronavele CIA pe aeroporturile din Romania.

Raportul nu poate exclude prezenta unor centre de detentie pe teritoriul tarii noastre si noteaza faptul ca autoritatile romanesti nu au efectuat o ancheta complexa.

Pozitiile europarlamentarilor romani in privinta raportului nu au coincis: eurodeputatii democrati au criticat datele inconsistente prezentate in raportul Fava social-democratii au atras atentia asupra relatiei dintre valorile de baza si securitate, iar liberalii au sustinut implementarea unei legislatii care sa prevada un control mai strict al parlamentului asupra serviciilor secrete.