Cursurile principalilor indici din piata si-au mai domolit scaderea in sedinta de tranzactionare de ieri, insa lichiditatea a atins cel mai scazut nivel din ultimii doi ani.
"Sedinta de ieri a fost destul de slaba, daca nu cea mai slaba din ultima perioada avand in vedere lichiditatea atinsa ieri. Este posibil sa ne aflam aproape de sfarsitul acestor scaderi si sa vedem o usoara crestere, insa nu trebuie sa ne asteptam la o intoarcere brusca si o inversare de trend", spune Octavian Dragolea, broker IFB Finwest. Astfel, indicele general al pietei, BET-C, a scazut ieri cu 0,6%, in vreme ce indicele celor mai lichide zece companii din piata, BET, a pierdut la randul sau 0,9%.
Societatile de investitii financiare au facut inca o sedinta imprevizibila, cursurile acestora crescand si scazand de mai multe ori pe parcursul zilei. Astfel, indicele de ansamblu al SIF-urilor, BET-FI, se afla cu o jumatate de ora inainte de inchiderea sedintei in crestere cu circa 0,4%, dupa care a urmat o scadere a indicelui pana la nivelul de marti. Ultima tranzactie din piata a adus insa o apreciere de aproape 0,6% pentru BET-FI.
"Evolutia SIF-urilor a fost una normala ieri, in conditiile in care daca pana acum nu am prea avut cumparatori in piata, in momentul de fata nu mai sunt nici vanzatori multi. Practic cei care vand o fac doar daca au nevoie de lichiditati sau daca sunt de parere ca ar putea rascumpara actiunile mai jos, desi nu cred ca acest lucru va fi posibil", spune Dragolea.
Cea mai mare crestere din piata a fost atinsa ieri de titlurile Siretul Pascani (SRT), de 10,3%, desi lichiditatea a fost una scazuta. Aprecieri considerabile au mai fost inregistrate ieri si de titlurile Policolor (PCL), Mecanica Ceahlau (MECF) si Teraplast (TRP), cu variatii cuprinse intre 4,84% (pentru TRP) si circa 9% (pentru PCL). De asemenea, cea mai importanta apreciere a fost inregistrata de titlurile Prodplast (PPL), acestea avansand cu 3,1%, pe un rulaj destul de ridicat pentru sedinta trecuta, de 170.000 de euro (600.000 de lei).
"Situatia politica din Rusia este destul de complicata, lucru care ar putea reorienta investitorii spre alte piete emergente. In momentul de fata riscurile de la noi sunt mult mai scazute fata de cele din Rusia", crede Dragolea.
In sectorul energetic, titlurile Petrom (SNP) au pierdut ieri 2,3%, actiunile trasportatorului de energie electrica Transelectrica (TEL) au scazut cu 2,3%, in vreme ce titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au crescut cu 1,6%. Bursa a inregistrat din nou o lichiditate foarte scazuta, de circa 3 mil. euro (10,8 mil. lei). Lucrurile nu au stat mai bine nici pe piata RASDAQ, tranzactiile din piata ridicandu-se la circa 0,4 mil. euro (1,5 mil. lei), fiind in tonul ultimelor sedinte.
Cea mai mare tranzactie din piata s-a ridicat la jumatate din cea realizata in sedinta de marti. Astfel, actiunile Bancii Transilvania (TLV) au atins un rulaj de 0,5 mil. euro (1,7 mil. lei), urmat indeaproape de lichiditatea inregistrata de titlurile Petrom (SNP), de 0,4 milioane de euro (1,5 milioane de lei).
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Nici comisioanele mici nu mai aduc investitorii in fonduri
Ieftinirea fondurilor de investitii, cauzata de reducerea comisioanelor de administrare si de corectiile bursiere, nu a impresionat investitorii care se uita in primul rand la randament, pe o piata in declin de mai bine de un an.
Sub presiunea corectiilor bursiere, administratorii de fonduri au redus vizibil comisioanele de administrare in incercarea de a conserva castigurile investitorilor intrate pe o continua panta descendenta. In ultimul an, castigurile investitorilor au fost drastic lovite de corectii, astfel ca reducerea costurilor vine ca o masura de amortizare a pierderilor.
"In contextul corectiilor agresive ale Bursei din acest an, am considerat ca reducerea comisioanelor de administrare pana la sfarsitul anului va veni in sprijinul investitorilor ale caror plasamente au pierdut din valoare. Nu ne asteptam la o revenire a pietei pana la sfarsitul anului", a spus Dorin Danescu, presedintele societatii de administrare Star Asset Management.
Recent, societatea a redus la 0,2% comisioanele lunare de administrare pentru cele doua fonduri din portofoliu, Star Next si Star Focus, pana la sfarsitul anului. Astfel, administratorul a prelungit perioada de reduceri cu inca patru luni, in conditiile in care incepand din luna iunie operase reducerea comisionului de administrare la 0,2% pana la sfarsitul lunii august.
"Nu cred ca exista investitori multumiti in acest moment pe piata de capital. Administratorilor de fonduri le este foarte greu sa gaseasca solutii prin care sa poata proteja investitorii de corectii. Reducerea comisioanelor de administrare poate fi o solutie prin care administratorii mai pot reduce din impactul negativ al corectiilor", a continuat Danescu. KD Investments a fost un alt administrator care a decis reducerea comisionului de administrare doar pentru luna mai de la 0,75% la 0,5% in cazul fondului de actiuni KD Maximus, si de la 0,4% la 0,25% pentru fondul de plasamente diversificate KD Optimus. Lista se completeaza cu Target Asset Management care inca de anul trecut a redus comisionul de administrare de la 0,3 la 0,1% la fondul de obligatiuni Fortuna Gold.
"Anul trecut am redus comisionul lunar de administrare de la 0,3% la 0,1% in cazul fondului de obligatiuni Fortuna Gold, pentru a veni in sprijinul investitorilor care trec de la fondul diversificat Fortuna Classic la fondul de obligatiuni", a spus Serban Nascu, vicepresedintele societatii de administrare Target. Masura de protectie destinata investitorilor, reducerea comisioanelor de administrare a starnit reactii timide din partea investitorilor, acestia fiind prea putin atrasi de cat de ieftin este un fond mutual ci mai ales de cat de profitabil este, spun administratorii.
"Chiar daca piata actiunilor este afectata de corectii, investitorii inca se uita la randamente cand aleg sa investeasca in fonduri. Pretul unitatilor de fond a ajuns in acest moment foarte jos, insa investitorii nu se ingramadesc sa cumpere. Investitorii prefera sa cumpere atunci cand preturile cresc, nu cand scad. Este un comportament anormal care denota lipsa unei culturi investitionale", spune Dorin Danescu.
"Pot spune ca investitorii se uita prea putin la comisioane cat la randamentul fondului. Pentru a convinge un client sa investeaca in fonduri trebuie sa ii argumentezi ca fondurile mutuale sunt o investitie profitabila", considera Nascu.
Sub presiunea corectiilor bursiere, administratorii de fonduri au redus vizibil comisioanele de administrare in incercarea de a conserva castigurile investitorilor intrate pe o continua panta descendenta. In ultimul an, castigurile investitorilor au fost drastic lovite de corectii, astfel ca reducerea costurilor vine ca o masura de amortizare a pierderilor.
"In contextul corectiilor agresive ale Bursei din acest an, am considerat ca reducerea comisioanelor de administrare pana la sfarsitul anului va veni in sprijinul investitorilor ale caror plasamente au pierdut din valoare. Nu ne asteptam la o revenire a pietei pana la sfarsitul anului", a spus Dorin Danescu, presedintele societatii de administrare Star Asset Management.
Recent, societatea a redus la 0,2% comisioanele lunare de administrare pentru cele doua fonduri din portofoliu, Star Next si Star Focus, pana la sfarsitul anului. Astfel, administratorul a prelungit perioada de reduceri cu inca patru luni, in conditiile in care incepand din luna iunie operase reducerea comisionului de administrare la 0,2% pana la sfarsitul lunii august.
"Nu cred ca exista investitori multumiti in acest moment pe piata de capital. Administratorilor de fonduri le este foarte greu sa gaseasca solutii prin care sa poata proteja investitorii de corectii. Reducerea comisioanelor de administrare poate fi o solutie prin care administratorii mai pot reduce din impactul negativ al corectiilor", a continuat Danescu. KD Investments a fost un alt administrator care a decis reducerea comisionului de administrare doar pentru luna mai de la 0,75% la 0,5% in cazul fondului de actiuni KD Maximus, si de la 0,4% la 0,25% pentru fondul de plasamente diversificate KD Optimus. Lista se completeaza cu Target Asset Management care inca de anul trecut a redus comisionul de administrare de la 0,3 la 0,1% la fondul de obligatiuni Fortuna Gold.
"Anul trecut am redus comisionul lunar de administrare de la 0,3% la 0,1% in cazul fondului de obligatiuni Fortuna Gold, pentru a veni in sprijinul investitorilor care trec de la fondul diversificat Fortuna Classic la fondul de obligatiuni", a spus Serban Nascu, vicepresedintele societatii de administrare Target. Masura de protectie destinata investitorilor, reducerea comisioanelor de administrare a starnit reactii timide din partea investitorilor, acestia fiind prea putin atrasi de cat de ieftin este un fond mutual ci mai ales de cat de profitabil este, spun administratorii.
"Chiar daca piata actiunilor este afectata de corectii, investitorii inca se uita la randamente cand aleg sa investeasca in fonduri. Pretul unitatilor de fond a ajuns in acest moment foarte jos, insa investitorii nu se ingramadesc sa cumpere. Investitorii prefera sa cumpere atunci cand preturile cresc, nu cand scad. Este un comportament anormal care denota lipsa unei culturi investitionale", spune Dorin Danescu.
"Pot spune ca investitorii se uita prea putin la comisioane cat la randamentul fondului. Pentru a convinge un client sa investeaca in fonduri trebuie sa ii argumentezi ca fondurile mutuale sunt o investitie profitabila", considera Nascu.
300 de investitori asteapta de 6 luni listarea fondului STK
Listarea fondului inchis de investitii STK Emergent a fost amanata din cauza acuzelor aduse administratorului de catre Petru Prunea, presedintele Broker Cluj si membru in Comitetul Bursei, potrivit lui Nicolae Pascu, presedintele STK Financial.
"Acuzatiile aduse nu sunt decat minciuni, cu toate acestea ele au dus la intarzierea listarii fondului", a declarat Nicolae Pascu, presedintele STK Financial.
"Acuzatiile aduse nu sunt decat minciuni, cu toate acestea ele au dus la intarzierea listarii fondului", a declarat Nicolae Pascu, presedintele STK Financial.
Profitul Petrom a iesit mai mic pe IFRS
Petrom (SNP), cea mai mare companie din Romania, a raportat un profit net consolidat pe primul semestru de 1,458 mld. lei (400 mil. euro), in crestere cu 90% fata de perioada similara din 2007, potrivit situatiilor financiare consolidate conform standardelor internationale de contabilitate (IFRS).
Pe 6 august, Petrom a anuntat rezultatele neconsolidate pe primul semestru, care indicau un profit net de 1,664 mld. lei (456 mil. euro), cu 87% mai mare decat in primele sase luni din 2007. Diferenta de 56 mil. euro dintre profitul consolidat si cel neconsolidat poate proveni din eventualele pierderi ale firmelor din grup care au fost cuprinse in consolidare, dar si din diferente in tratarea conform IFRS si cea conform RAS a unor provizioane si cheltuieli efectuate de companie.
Pe 6 august, Petrom a anuntat rezultatele neconsolidate pe primul semestru, care indicau un profit net de 1,664 mld. lei (456 mil. euro), cu 87% mai mare decat in primele sase luni din 2007. Diferenta de 56 mil. euro dintre profitul consolidat si cel neconsolidat poate proveni din eventualele pierderi ale firmelor din grup care au fost cuprinse in consolidare, dar si din diferente in tratarea conform IFRS si cea conform RAS a unor provizioane si cheltuieli efectuate de companie.
Concefa: Marjele dezvoltatorilor se vor reduce
Scaderea vanzarilor de apartamente din acest an a facut ca omul de afaceri Horatiu Cercel, care controleaza grupul de firme Concefa din Sibiu, sa-si tempereze planurile de dezvoltare imobiliara.
"Am dat putin inapoi in ceea ce priveste proiectele imobiliare pe care le aveam in plan, sesizand o incetinire a vanzarilor de apartamente. Asta nu inseamna ca nu vom construi in continuare apartamente pe cont propriu", spune Horatiu Cercel.
"Am dat putin inapoi in ceea ce priveste proiectele imobiliare pe care le aveam in plan, sesizand o incetinire a vanzarilor de apartamente. Asta nu inseamna ca nu vom construi in continuare apartamente pe cont propriu", spune Horatiu Cercel.
Magazinul Unirea a adus familiei Adamescu un profit de 2,7 mil. euro in primul semestru
Unirea Shopping Center (SCDM), companie ce controleaza magazinul cu acelasi nume din centrul Capitalei, a inregistrat in primul semestru o crestere de 2,5 ori a profitului net, la 10 mil. lei (2,7 mil. euro). Afacerile companiei au avansat in primele sase luni cu circa 33%, de la un nivel de 34 mil.lei anul trecut la 45,1 mil. lei (12,4 mil. euro). Compania a inregistrat o crestere mult mai accentuata a veniturilor in comparatie cu avansul cheltuielilor in primele sase luni. Veniturile totale au crescut cu circa 85%, pana la un nivel de aproape 64 mil. lei (17,5 mil. euro), in vreme ce cheltuielile au avansat cu 76%, pana la 52 mil. lei (14,2 mil. euro). Cresterea veniturilor a fost favorizata si de deschiderea in luna martie a unui nou centru comercial la Brasov. Cea mai mare parte a veniturilor provine insa de la centrul comercial din Capitala, care a obtinut anul trecut venituri din chirii de 64,4 mil. lei (19,3 mil. euro), in crestere cu 15% fata de anul precedent. Valoarea medie a chiriei lunare pentru spatiul comercial din Unirea Shopping Center era anul trecut de circa 40 euro, fiind unul dintre cele mai mari nivele percepute in Capitala. Societatea este controlata de sotii Dan si Carmen Adamescu, prin intermediul firmei Nova Trade, care detine 71,8% din actiunile Unirea. Ultima tranzactie cu titlurile companiei a avut loc marti, pretul de transfer fiind de 101,2 lei/actiune. La aceasta valoare, capitalizarea companiei este de circa 85 mil. euro.
BT Securities, singurul ofertant pentru listarea aeroportului Kogalniceanu
Ministerul Transporturilor a primit o singura oferta, din partea BT Securities, la licitatia organizata pentru selectarea societatii de investitii financiare care va intermedia listarea la Bursa de Valori Bucuresti a 5% din actiunile Aeroportului International Mihail Kogalniceanu din Constanta. "Com isia a deschis, miercuri, documentele depuse de singurul ofertant, urmand ca in perioada urmatoare acestea sa fie analizate", au declarat surse din institutie. Aeroportul din Constanta are un capital social de 1,15 mil. lei, aferent unui numar de 115.795 de actiuni. BT Securities, condusa de Rares Nilas (desen), a fost selectata drept intermediar si pentru listarea aeroportului Henri Coanda din Otopeni, cea mai mare companie pe care Ministerul Transporturilor vrea sa o aduca pe Bursa. Ministerul Transporturilor asteapta pana la inceputul lunii septembrie oferte pentru desemnarea intermediarului listarii a 5% din capitalul aeroportului Traian Vuia din Timisoara. Listarea unor companii din portofoliul Ministerului Transporturilor a fost decisa de Guvern inca din 2006, lista initiala a societatilor vizate fiind modificata ulterior. Ministerul Transporturilor controleaza 60% din actiunile aeroportului din Constanta si 80% din capitalul aeroportului din Timisoara. Fondul Proprietatea detine la fiecare aeroport un pachet de 20% din titluri, iar Consiliul Judetean din Constanta are 20% din actiunile aeroportului Mihail Kogalniceanu.
CNVM mai da fondurilor si SIF-urilor inca zece zile de gandire
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a prelungit pana pe 10 septembrie termenul limita pana la care administratorii de fonduri mutuale si reprezentantii societatilor de investitii financiare (SIF-uri) pot depune observatii la proiectul de Regulament 15 din 2004. Publicat pe 18 august, proiectul de regulament stabileste modul de functionare al fondurilor de investitii si societatilor de administrare a investitiilor. Principalele modificari facute de Comisie au in vedere distributia unitatilor de fond, reglementarea fondurilor de investitii imobiliare si modul de calcul al activului unitar. La inceputul lunii februarie, Comisia a supus opinii publice timp de aproape trei saptamani prima varianta din proiectul de modificare a Regulamentului 15 din 2004.
Remar Pascani va moderniza vagoane de 21,5 mil. euro pentru CFR Calatori
Firma Remar Pascani (REFE), care face parte din Grupul Feroviar Roman (GFR), va moderniza vagoane apartinand CFR Calatori, in baza unui contract in valoare de 76,13 mil. lei (21,5 mil. euro) incheiat saptamana trecuta intre cele doua parti, potrivit datelor firmei transmise Bursei RASDAQ. Contractul fost semnat la 20 august. Veniturile Remar Pascani au crescut in prima jumatate a anului cu 78,8%, la 83 mil. lei (22,6 mil. euro), de la 46,4 mil. lei in primul semestru al anului trecut. Firma specializata in reparatia de vagoane de calatori si marfa este controlata de Grupul Feroviar Roman, care detine 88,83% din actiuni, potrivit celor mai recente raportari. Actiunile Remar sunt tranzactionate pe piata RASDAQ, iar in sedinta de ieri acestea au inchis la pretul de 13,1 lei. Capitalizarea companiei este de 23 mil. euro.
SIF Muntenia a investit 3,5 mil. lei in fondul inchis al Raiffeisen
Fondul inchis de investitii Raiffeisen Strategii Valutare, administrat de Raiffeisen Asset Management, a atras de la SIF Muntenia (SIF4) un plasament in valoare de 3,5 mil. lei (aproape 1 mil. euro), perioada de atrag ere publica de fonduri urmand sa se incheie pe 25 septembrie. Autorizat la inceputu lunii iulie, fondul inchis al Raiffeisen AM se adreseaza in special investitorilor institutionali si celor de private banking, care detin un grad ridicat de sofisticare. "Fondul inchis de investitii va urmari obtinerea unor randamente superioare dobanzilor interbancare, in conditiile asumarii unui grad redus de risc, prin capitalizarea evolutiilor de pe pietele monetara si valutara", a spus Mihail Ion (desen), presedintele societatii de administrare. Alaturi de fondul inchis din portofoliul Raiffeisen AM mai fac parte patru fonduri mutuale: doua de actiuni - Raiffeisen Romania Actiuni si Raiffeisen Prosper, un fond diversificat - Raiffeisen Benefit, si Raiffeisen Confort - fond cu capital protejat. Activele nete totale ale Raiffeisen AM din administrarea fondurilor deschise se ridica la 91,1 milioane de lei (25,5 mil. euro).
duminică, 23 noiembrie 2008
Ce aveti cu liber-intreprinzatorii?
Pe langa fiscalitatea nejustificata (sa nu se supere domnul ministru Tanasescu, dar majorarea contributiilor sociale a primit si bincuvantarea Ministerului Finantelor) iata ca guvernul, prin Ministerul Finantelor, impiedica si desfasurarea unor activitati independente.
Astfel, in
anul 2001, Guvernul a aprobat o Ordonanta privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala (Ordonanta 71/2001). Iata ca Ordonanta a fost aprobata in 2002 si de Parlament, iar Ministerul Finantelor nu a publicat nici una din reglementarile necesare pentru ca activitatea de consultanta fiscala sa se desfasoare in conditiile legii. A trecut si termenul de 60 de zile pentru infiintarea Camerei Consultantilor Fiscali (art.10). Probabil ca o asemenea institutie ar fi facut concurenta pe piata celor care acorda asistenta de specialitate "ingineriilor financiare".
Mai recent, in luna august 2002, a fost publicata Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (a abrogat Decretul -lege nr. 54/1990 si normele de aplicare ale acestuia). In lege se prevede obligatia Guvernului de a emite norme metodologice de aplicare a acestei legi in termen de 60 de zile de la publicare... Credeti ca au fost publicate? Va inselati... au trecut mai bine de trei luni de la intrarea in vigoare a legii (legea a intrat in vigoare la 90 de zile dupa publicare, adica 9 octombrie 2002) si normele nu au fost publicate. Asa ca pe langa faptul ca nu poti demara o afacere decat sub forma de societate comerciala, asteptam cu interes si consecinta finala a acestei situatii: expirarea autorizatiilor persoanelor fizice autorizate in baza Decretului-lege nr. 54/1990.
De departe recordul il detin normele de aplicare ale Ordonantei 7/2001 privind impozitul pe venit care au fost publicate cu o intarziere de 1 an si 2 luni de la data intrarii in vigoare a acesteia. Si aceasta minune s-a produs in data de 5 februarie 2003. Si ca sa fac un comentariu legat de aceste norme... macar daca ar fi clarificat ceva daca tot au iesit atat de greu. Din pacate, si aici si-au gasit loc reglementari care restrang campul de aplicare a legii, prevederi contradictorii precum si termeni al caror inteles ridica mari probleme de interpretare etc. Revenind la tema articolului meu de saptamana trecuta, poate cineva sa imi explice cum poti sa iti valorifici dreptul de autor asupra unui articol daca nu folosesti baza materiala a beneficiarului? Probabil ca ar trebui emise niste norme pentru a defini utilizarea bazei materiale, s.a.m.d.
In final, ma voi limita sa spun ca faptul ca au fost in final publicate este in sine o mare realizare. Sincer, ma asteptam ca mai degraba sa se abroge Ordonanta 7/2001, decat sa se publice normele de aplicare.
Astfel, in
anul 2001, Guvernul a aprobat o Ordonanta privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala (Ordonanta 71/2001). Iata ca Ordonanta a fost aprobata in 2002 si de Parlament, iar Ministerul Finantelor nu a publicat nici una din reglementarile necesare pentru ca activitatea de consultanta fiscala sa se desfasoare in conditiile legii. A trecut si termenul de 60 de zile pentru infiintarea Camerei Consultantilor Fiscali (art.10). Probabil ca o asemenea institutie ar fi facut concurenta pe piata celor care acorda asistenta de specialitate "ingineriilor financiare".
Mai recent, in luna august 2002, a fost publicata Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (a abrogat Decretul -lege nr. 54/1990 si normele de aplicare ale acestuia). In lege se prevede obligatia Guvernului de a emite norme metodologice de aplicare a acestei legi in termen de 60 de zile de la publicare... Credeti ca au fost publicate? Va inselati... au trecut mai bine de trei luni de la intrarea in vigoare a legii (legea a intrat in vigoare la 90 de zile dupa publicare, adica 9 octombrie 2002) si normele nu au fost publicate. Asa ca pe langa faptul ca nu poti demara o afacere decat sub forma de societate comerciala, asteptam cu interes si consecinta finala a acestei situatii: expirarea autorizatiilor persoanelor fizice autorizate in baza Decretului-lege nr. 54/1990.
De departe recordul il detin normele de aplicare ale Ordonantei 7/2001 privind impozitul pe venit care au fost publicate cu o intarziere de 1 an si 2 luni de la data intrarii in vigoare a acesteia. Si aceasta minune s-a produs in data de 5 februarie 2003. Si ca sa fac un comentariu legat de aceste norme... macar daca ar fi clarificat ceva daca tot au iesit atat de greu. Din pacate, si aici si-au gasit loc reglementari care restrang campul de aplicare a legii, prevederi contradictorii precum si termeni al caror inteles ridica mari probleme de interpretare etc. Revenind la tema articolului meu de saptamana trecuta, poate cineva sa imi explice cum poti sa iti valorifici dreptul de autor asupra unui articol daca nu folosesti baza materiala a beneficiarului? Probabil ca ar trebui emise niste norme pentru a defini utilizarea bazei materiale, s.a.m.d.
In final, ma voi limita sa spun ca faptul ca au fost in final publicate este in sine o mare realizare. Sincer, ma asteptam ca mai degraba sa se abroge Ordonanta 7/2001, decat sa se publice normele de aplicare.
Cat e zvon si cat e adevar pe piata benzinariilor din Romania? Cele mai tari zvonuri de pe piata
Cine vinde benzinarii in Romania? Cine vrea si, mai ales, poate sa cumpere benzinarii pe piata? Ce miscari au loc in culisele pietei de distributie a carburantilor? Unde se pune degetul pe harta Romaniei si se decide daca o companie internationala pleaca, ramane, se extinde pe piata
sau vinde din benzinarii?
Raspunsul la aceste intrebari vine de putine ori din partea companiilor despre care se vorbeste pe piata, dar exista mai intotdeauna afirmatii din partea concurentei care gasesc un raspuns.
Lupta de pe piata distributiei de carburanti din Romania devine din ce in ce mai stransa daca luam in calcul ca multe companii internationale si-au pus in gand sa ocupe pozitia a doua pe piata sau chiar sa intreaca SNP Petrom, asa cum au anuntat pe rand MOL, OMV, Rompetrol sau Lukoil. Potrivit unor calcule sumare, vanzarile pe piata romaeasca de retail a carburantilor au atins in 2002 o valoare de aproximativ 2,1 miliarde dolari. In Romania, reteaua de distributia a carburantilor (benzina si motorina) cuprindea, la finele anului trecut, aproximativ 1.600 de benzinarii. SNP Petrom detine circa 580 benzinarii, urmata de Rompetrol (cu 130 de statii), Lukoil (cu 100 de statii), Shell (81), OMV (49 de statii), MOL (47 statii), Agip (22), restul de circa 600 de statii aflandu-se in proprietatea benzinarilor particulari, potrivit unor calcule facute pe baza datelor din piata.
Asadar, miza este cat se poate de mare si tentanta pentru a face loc periodic unor zvonuri care anunta "deal"-uri intre jucatori, mai ales dupa tranzactia OMV - Rompetrol din toamna anului trecut.
Rafinaria Petrotel la vanzare?!
Anul trecut, amanarea luarii unei decizii clare a grupului petrolier rusesc Lukoil in privinta continuarii investitiilor la rafinaria Petrotel de la Ploiesti a alimentat zvonul ca rusii sunt in discutii pentru vanzarea rafinariei. La inceputul anului, se spunea ca un joint venture (firma mixta) Total Chevron, constituita de doi dintre gigantii lumii petroliere, Total Fina Elf (Franta) si ChevronTexaco (SUA), vrea sa cumpere rafinaria Lukoil de la Ploiesti si sa puna piciorul pe piata romaneasca. La mijlocul anului, s-au vehiculat informatii, conform carora, grupul grec Latsis cu afaceri in domeniul financiar-bancar si petrolier este in discutii pentru cumpararea Petrotel. Chiar la acea data, Latsis si Lukoil constituisera un consortiu pentru cumpararea a 23% din grupul petrolier Hellenic Petroleum, scos la vanzare de statul grec. In acest context, cotidianul Financial Times il cita in primavara anului trecut pe Leonid Fedoun, vicepresedintele Lukoil, care afirma: "cea mai mare problema a Lukoil este in Romania, unde rafinaria Petrotel a pierdut bani din cauza faptului ca piata ramane reglementata, cu preturi scazute si cu companii de stat, care au o pozitie dominanta pe piata". Acesta afirma ca "productia rafinariei a fost suspendata la sfarsitul anului trecut si va ramane suspendata pe timpul reexaminarii proiectului. Alte companii petroliere s-au oferit sa cumpere pachete de actiuni la rafinarie, dar nu a fost luata nici o decizie inca de catre Lukoil", potrivit Financial Times. Tacere din partea oficialilor Lukoil din Romania.
In cele din urma, zvonurile legate de vanzarea Petrotel s-au incheiat cu anuntul facut de Vagit Alekperov, presedintele Lukoil, care a declarat in media internationala ca va face un audit international al unitatii de la Ploiesti si va investi in modernizarea echipamentelor si a capacitatii de rafinare in vederea producerii de carburanti Euro 3, 4 sau 5.
Dar, rusii s-au aruncat anul trecut pe piata benzinariilor romanesti, extinzandu-si reteaua de la 20 de statii la finele lui 2001 pana la 100 de statii in decembrie 2002. Mai mult, Lukoil este cat se poate de agresiv pe piata, intentionand sa investeasca si in acest an in extinderea retelei de benzinarii.
Benzinariile Agip la OMV?
Un alt zvon care a circulat anul trecut, ale carui ecouri nu s-au stins nici astazi, este posibila tranzactie dintre OMV (Austria) si Agip (Italia), privind vanzarea retelei de 22 statii ale italienilor catre concernul austriac. Contextul pe piata era foarte clar: OMV, avand in spate un puternic fond de investitii petrolier din Abu Dhabi, este interesat sa devina lider pe piata petroliera a Europei Centrale si de Est, unde se bate cu Lukoil si grupul ungar MOL. Pe piata romaneasca, OMV si-a dublat in fiecare an numarul de benzinarii de la intrarea pe piata romaneasca: 1999 - 8 statii, 2000- 17 statii, 2001 - 34, iar la finele lui 2002 avea 49 de benzinarii. Pe de alta parte, austriecii au achizitionat 25% din grupul petrolier privat Rompetrol, pentru a-si asigura accesul atat de necesar la rafinaria Petromidia, ce-i poate da avant in extinderea din sudul Dunarii. In plus, si-au asigurat un aliat strategic pentru extinderea regionala. OMV s-a aratat deschis extinderii pe piata benzinariilor din Romania fie prin constructia de noi benzinarii, fie prin preluarea de statii de la operatori de pe piata, dupa cum declara in iunie 2002 la Bucuresti, directorul general adjunct Gerhard Roiss. Acesta a refuzat sa comenteze pe tema unor posibile negocieri cu Agip.
De cealalta parte, Antonio Cambiotti, presedintele Agip Romania, a spus ca ramane pe piata romaneasca, asteptand ca piata sa se normalizeze, adica sa fie liberalizata in totalitate. In plus, Cambiotti a anuntat ca nu vor fi facute investitii in extinderea retelei de benzinarii, ramanand la 22 de statii, lucru ce a alimentat supozitia ca Agip isi negociaza o retragere de pe piata (asa cum s-a intamplat mai tarziu cu Shell, celalalta companie care de asemenea, a ramas la acelasi numar de statii in Romania). Dar a infirmat zvonurile privind o plecare de pe piata, cel putin deocamdata.
Zvonul privind vanzarea statiilor Agip catre OMV persista inca, in conditiile in care austriecii nu au negat acest lucru, dar continua sa se extinda pe piata.
Afacerea lui Patriciu cu austriecii
Parca nefiresc, cea mai mare afacere de pe piata petroliera romaneasca dintre OMV si Rompetrol a picat pe o piata, inca nedesprinsa din amorteala concediilor de odihna din perioada de vara. Rodul unor negocieri secrete care au durat opt luni, Rompetrol a vandut in septembrie catre OMV 25% din actiuni, afacere estimata la peste 50 mil.$.
Pactul lui Dinu Patriciu cu austriecii lasa deschisa "portita" pentru o majorare a participatiei OMV la Rompetrol pana la limita de 49%, dar nu exclude nici ideea unei fuziuni intre cele doua companii. In plus, tot mai multe surse de pe piata petroliera si cea de capital vad ca foarte posibila depunerea unei oferte de succes din partea unui consortiu OMV - Rompetrol pentru privatizarea SNP Petrom, ce are ca termen stabilit 31 decembrie 2003, potrivit intelegerii dintre autoritatile romane si Banca Mondiala.
Ambele companii au pozitii foarte puternice pe piata romaneasca. Rompetrol dispune de doua rafinarii Petromidia si Vega, aproximativ 130 de benzinarii, o retea de depozite en gros de distributie a carburantilor, dezvolta operatiuni de extractie si productie petroliera in afara Romaniei si a castigat deja doua perimetre in tara la Zegujani si Satu Mare.
Patriciu a anuntat in toamna ca vrea sa detroneze Petrom din pozitia de lider al pietei petroliere romanesti.
OMV opereaza acum o retea de peste 50 de benzinarii, este acum actionar la Rompetrol, si a reusit sa surprinda inca o data piata romaneasca, de aceasta data, pe cea a producatorilor si furnizorilor de electricitate. OMV Cogenerare, una din subsidiarele concernului austriac, tatoneaza terenul pentru a intra in afacerile din domeniul producerii de energie in cogenerare si de a face centrale electrice pentru companii industriale si pentru comunitatile locale, in anumite conditii.
Ce face Shell in Romania?
In vartejul zvonurilor a intrat de catva timp si grupul anglo-olandez Shell, singurul grup petrolier care apartine cu adevarat elitei mondiale. Grupul anglo-olandez Shell, ar fi interesat sa-si vanda o parte din benzinariile pe care le detine pe piata romaneasca, afirma surse de pe piata petroliera romaneasca. Contactati de Ziarul Financiar, oficialii grupului Shell nu au oferit un raspuns foarte clar pe aceasta tema. Cine ar fi interesat de afacere? Cel mai probabil, exact acele companii care au avut un ritm rapid de extindere pe piata romaneasca in ultimul an si care au anuntat ca vor continua politica de expansiune: adica OMV, Rompetrol sau Lukoil.
"Shell are o strategie activa in ceea ce priveste portofoliul , si constant se cauta oportunitati de imbunatatire a acestuia , iar in acest context Shell poarta discutii cu foarte multe companii. In general nu obisnuim sa comentam simple speculatii", au declarat pentru Ziarul Financiar reprezentantii grupului Shell.
Al doilea grup petrolier din Europa detine pe piata romaneasca o retea de 81 de statii de benzina, investind pana acum 90 milioane dolari. Grupul este pana acum cel mai important investitor strain pe piata distributiei de carburanti din Romania si a inregistrat pierderi pe piata romaneasca, ca si ceilalti operatori internationali de pe piata.
Shell are deja o prezenta puternica pe piata petroliera romaneasca si ocupa cu cele 81 de statii pozitia a doua pe distributia de carburanti la inceputul lui 2002. Dar gigantul anglo-olandez a anuntat, ca si Agip, ca nu va investi in extinderea retelei de benzinarii. Unii analisti sunt de parere ca Shell a ajuns deja la masa critica de statii pe piata romaneasca a benzinariilor si nu va investi nici in perioada urmatoare. O privire de ansamblu asupra pietei arata ca Shell este acum "prinsa" in varful pietei intre companiile care-si vor extinde retelele de benzinarii si care dispun de capacitati proprii de rafinare in apropriere: SNP Petrom (are rafinariile Petrobrazi si Arpechim), Rompetrol (Petromidia si Vega), Lukoil (desi Petrotel Ploiesti este inchisa, are rafinarii la Burgas si Odessa ce alimenteaza piata romaneasca) sau OMV (care acum este partener si actionar la Rompetrol).
Presedintele grupului de companii Shell in Romania, Joel Maes, declara anul trecut ca "Royal Dutch Shell nu va construi nici o benzinarie in Romania in 2002, urmand ca reteaua de distributie a carburantilor (retail) sa ramana la 81 de statii pana la schimbarea conditiilor actuale de pe piata de distributie a carburantilor".
Shell Romania SRL, infiintata in 1992 si care coordoneaza activitatea grupului de pe piata romaneasca a distributiei de carburanti, a inregistrat pierderi, ca si celelalte companii multinationale. In 2001, compania avea pierderi nete de 113 mld.lei (3,8 mil.$) la o cifra de afaceri de 2.584 mld.lei (88,9mil.$), iar in anii anteriori a avut pierderi nete de 2,8 mil.$ la o cifra de afaceri de 123,5 mil.$ (in 2000) , respectiv o pierdere de 13,2 mil.$ la o cifra de afaceri de 145 mil.$, potrivit bilanturilor anuale ale companiei depuse la Ministerul Finantelor.
Cine se extinde in regiune
Cei mai activi jucatori in regiunea Europei Centrale si de Est sunt pana acum concernul austriac OMV, grupul ungar MOL si Lukoil din Rusia. Toate cele trei si-au intarit pozitia, prin extinderea retelelor de benzinarii, si chiar au participat in ultimii ani la procesul de privatizare a unor companii petroliere precum Unipetrol (Cehia), INA (Croatia) - in curs de privatizare sau Hellenic Petroleum (Grecia).
In acest context, piata romaneasca pare acum prinsa intre bratele unui cleste. Pe de o parte, bratul vestic prin OMV si MOL, care sunt sustinute financiar de fonduri de investitii si banci de investitii, iar pe de alta parte companiile rusesti dornice sa cucereasca piata Estului, singura din Europa care nu a fost impartita de gigantii lumii petroliere.
Ultimul argument in acest sens, retragerea grupului britanic BP din Slovacia si Ungaria in urma unei tranzactii de vanzare de benzinarii catre OMV.
BP a vandut catre OMV intr-o afacere de 377 mil.euro o retea de 313 benzinarii ARAL din sudul Germaniei, Ungaria si Slovacia, un pachet de 45% din Bayernoil (care grupeaza trei rafinarii) si 18% din conducta Transalpine ce leaga Trieste de Bavaria.
In urma tranzactiei, OMV a preluat in Slovacia 11 benzinarii, ajungand la 81 de benzinarii si marindu-si cota de piata de la 13% la 15%. De asemenea, in Ungaria, austriecii au preluat 55 benzinarii Aral (brand al BP), ajungand la 168 de statii si marindu-si cota de piata de la 11% la 16%. OMV si-a fixat ca obiectiv sa-si mareasca cota de piata in regiunea Europei Centrale si de Est de la 10% la 20% pan aan 2008 si sa opereze 2.000 de statii in regiune. Dupa afacerea cu BP, OMV controleaza o retea de 1.615 statii de benzina.
"tinta noastra este sa operam cel putin 2.000 de benzinarii in regiune ("our core-region"). Cu aceasta achizitie, ne-am intarit semnificativ pozitia de lider in Europa Centrala si de Est" a declarat Gerhard Roiss, directorul general adjunct al OMV.
OMV a raportat pentru 2001 o cifra de afaceri de 7,7 mld.euro. Austriecii detin 10% din grupul ungar MOL, 25% din grupul Rompetrol si 25% din Borealis, al cincilea producator mondial de poliolefine.
Grupul petrolier MOL este unul dintre cele mai importante grupuri petroliere integrate din Europa Centrala si de Est, detinand impreuna cu partenerul sau slovac - Slovnaft peste 800 de benzinarii in 8 tari. Cifra de afaceri a grupului MOL a fost in 2000 de circa 2,4 mld.$.
Lukoil este cea mai mare companie petroliera din Rusia, cu o cifra de afaceri in primele noua luni din 2001 de peste 10,6 mld.$ si un profit net de 1,9 mld.$. Grupul activeaza in domeniul extractiei si productiei de petrol si gaze, rafinare si vanzare a carburantilor auto, si avea in urma cu un an peste 1.160 de benzinarii.
sau vinde din benzinarii?
Raspunsul la aceste intrebari vine de putine ori din partea companiilor despre care se vorbeste pe piata, dar exista mai intotdeauna afirmatii din partea concurentei care gasesc un raspuns.
Lupta de pe piata distributiei de carburanti din Romania devine din ce in ce mai stransa daca luam in calcul ca multe companii internationale si-au pus in gand sa ocupe pozitia a doua pe piata sau chiar sa intreaca SNP Petrom, asa cum au anuntat pe rand MOL, OMV, Rompetrol sau Lukoil. Potrivit unor calcule sumare, vanzarile pe piata romaeasca de retail a carburantilor au atins in 2002 o valoare de aproximativ 2,1 miliarde dolari. In Romania, reteaua de distributia a carburantilor (benzina si motorina) cuprindea, la finele anului trecut, aproximativ 1.600 de benzinarii. SNP Petrom detine circa 580 benzinarii, urmata de Rompetrol (cu 130 de statii), Lukoil (cu 100 de statii), Shell (81), OMV (49 de statii), MOL (47 statii), Agip (22), restul de circa 600 de statii aflandu-se in proprietatea benzinarilor particulari, potrivit unor calcule facute pe baza datelor din piata.
Asadar, miza este cat se poate de mare si tentanta pentru a face loc periodic unor zvonuri care anunta "deal"-uri intre jucatori, mai ales dupa tranzactia OMV - Rompetrol din toamna anului trecut.
Rafinaria Petrotel la vanzare?!
Anul trecut, amanarea luarii unei decizii clare a grupului petrolier rusesc Lukoil in privinta continuarii investitiilor la rafinaria Petrotel de la Ploiesti a alimentat zvonul ca rusii sunt in discutii pentru vanzarea rafinariei. La inceputul anului, se spunea ca un joint venture (firma mixta) Total Chevron, constituita de doi dintre gigantii lumii petroliere, Total Fina Elf (Franta) si ChevronTexaco (SUA), vrea sa cumpere rafinaria Lukoil de la Ploiesti si sa puna piciorul pe piata romaneasca. La mijlocul anului, s-au vehiculat informatii, conform carora, grupul grec Latsis cu afaceri in domeniul financiar-bancar si petrolier este in discutii pentru cumpararea Petrotel. Chiar la acea data, Latsis si Lukoil constituisera un consortiu pentru cumpararea a 23% din grupul petrolier Hellenic Petroleum, scos la vanzare de statul grec. In acest context, cotidianul Financial Times il cita in primavara anului trecut pe Leonid Fedoun, vicepresedintele Lukoil, care afirma: "cea mai mare problema a Lukoil este in Romania, unde rafinaria Petrotel a pierdut bani din cauza faptului ca piata ramane reglementata, cu preturi scazute si cu companii de stat, care au o pozitie dominanta pe piata". Acesta afirma ca "productia rafinariei a fost suspendata la sfarsitul anului trecut si va ramane suspendata pe timpul reexaminarii proiectului. Alte companii petroliere s-au oferit sa cumpere pachete de actiuni la rafinarie, dar nu a fost luata nici o decizie inca de catre Lukoil", potrivit Financial Times. Tacere din partea oficialilor Lukoil din Romania.
In cele din urma, zvonurile legate de vanzarea Petrotel s-au incheiat cu anuntul facut de Vagit Alekperov, presedintele Lukoil, care a declarat in media internationala ca va face un audit international al unitatii de la Ploiesti si va investi in modernizarea echipamentelor si a capacitatii de rafinare in vederea producerii de carburanti Euro 3, 4 sau 5.
Dar, rusii s-au aruncat anul trecut pe piata benzinariilor romanesti, extinzandu-si reteaua de la 20 de statii la finele lui 2001 pana la 100 de statii in decembrie 2002. Mai mult, Lukoil este cat se poate de agresiv pe piata, intentionand sa investeasca si in acest an in extinderea retelei de benzinarii.
Benzinariile Agip la OMV?
Un alt zvon care a circulat anul trecut, ale carui ecouri nu s-au stins nici astazi, este posibila tranzactie dintre OMV (Austria) si Agip (Italia), privind vanzarea retelei de 22 statii ale italienilor catre concernul austriac. Contextul pe piata era foarte clar: OMV, avand in spate un puternic fond de investitii petrolier din Abu Dhabi, este interesat sa devina lider pe piata petroliera a Europei Centrale si de Est, unde se bate cu Lukoil si grupul ungar MOL. Pe piata romaneasca, OMV si-a dublat in fiecare an numarul de benzinarii de la intrarea pe piata romaneasca: 1999 - 8 statii, 2000- 17 statii, 2001 - 34, iar la finele lui 2002 avea 49 de benzinarii. Pe de alta parte, austriecii au achizitionat 25% din grupul petrolier privat Rompetrol, pentru a-si asigura accesul atat de necesar la rafinaria Petromidia, ce-i poate da avant in extinderea din sudul Dunarii. In plus, si-au asigurat un aliat strategic pentru extinderea regionala. OMV s-a aratat deschis extinderii pe piata benzinariilor din Romania fie prin constructia de noi benzinarii, fie prin preluarea de statii de la operatori de pe piata, dupa cum declara in iunie 2002 la Bucuresti, directorul general adjunct Gerhard Roiss. Acesta a refuzat sa comenteze pe tema unor posibile negocieri cu Agip.
De cealalta parte, Antonio Cambiotti, presedintele Agip Romania, a spus ca ramane pe piata romaneasca, asteptand ca piata sa se normalizeze, adica sa fie liberalizata in totalitate. In plus, Cambiotti a anuntat ca nu vor fi facute investitii in extinderea retelei de benzinarii, ramanand la 22 de statii, lucru ce a alimentat supozitia ca Agip isi negociaza o retragere de pe piata (asa cum s-a intamplat mai tarziu cu Shell, celalalta companie care de asemenea, a ramas la acelasi numar de statii in Romania). Dar a infirmat zvonurile privind o plecare de pe piata, cel putin deocamdata.
Zvonul privind vanzarea statiilor Agip catre OMV persista inca, in conditiile in care austriecii nu au negat acest lucru, dar continua sa se extinda pe piata.
Afacerea lui Patriciu cu austriecii
Parca nefiresc, cea mai mare afacere de pe piata petroliera romaneasca dintre OMV si Rompetrol a picat pe o piata, inca nedesprinsa din amorteala concediilor de odihna din perioada de vara. Rodul unor negocieri secrete care au durat opt luni, Rompetrol a vandut in septembrie catre OMV 25% din actiuni, afacere estimata la peste 50 mil.$.
Pactul lui Dinu Patriciu cu austriecii lasa deschisa "portita" pentru o majorare a participatiei OMV la Rompetrol pana la limita de 49%, dar nu exclude nici ideea unei fuziuni intre cele doua companii. In plus, tot mai multe surse de pe piata petroliera si cea de capital vad ca foarte posibila depunerea unei oferte de succes din partea unui consortiu OMV - Rompetrol pentru privatizarea SNP Petrom, ce are ca termen stabilit 31 decembrie 2003, potrivit intelegerii dintre autoritatile romane si Banca Mondiala.
Ambele companii au pozitii foarte puternice pe piata romaneasca. Rompetrol dispune de doua rafinarii Petromidia si Vega, aproximativ 130 de benzinarii, o retea de depozite en gros de distributie a carburantilor, dezvolta operatiuni de extractie si productie petroliera in afara Romaniei si a castigat deja doua perimetre in tara la Zegujani si Satu Mare.
Patriciu a anuntat in toamna ca vrea sa detroneze Petrom din pozitia de lider al pietei petroliere romanesti.
OMV opereaza acum o retea de peste 50 de benzinarii, este acum actionar la Rompetrol, si a reusit sa surprinda inca o data piata romaneasca, de aceasta data, pe cea a producatorilor si furnizorilor de electricitate. OMV Cogenerare, una din subsidiarele concernului austriac, tatoneaza terenul pentru a intra in afacerile din domeniul producerii de energie in cogenerare si de a face centrale electrice pentru companii industriale si pentru comunitatile locale, in anumite conditii.
Ce face Shell in Romania?
In vartejul zvonurilor a intrat de catva timp si grupul anglo-olandez Shell, singurul grup petrolier care apartine cu adevarat elitei mondiale. Grupul anglo-olandez Shell, ar fi interesat sa-si vanda o parte din benzinariile pe care le detine pe piata romaneasca, afirma surse de pe piata petroliera romaneasca. Contactati de Ziarul Financiar, oficialii grupului Shell nu au oferit un raspuns foarte clar pe aceasta tema. Cine ar fi interesat de afacere? Cel mai probabil, exact acele companii care au avut un ritm rapid de extindere pe piata romaneasca in ultimul an si care au anuntat ca vor continua politica de expansiune: adica OMV, Rompetrol sau Lukoil.
"Shell are o strategie activa in ceea ce priveste portofoliul , si constant se cauta oportunitati de imbunatatire a acestuia , iar in acest context Shell poarta discutii cu foarte multe companii. In general nu obisnuim sa comentam simple speculatii", au declarat pentru Ziarul Financiar reprezentantii grupului Shell.
Al doilea grup petrolier din Europa detine pe piata romaneasca o retea de 81 de statii de benzina, investind pana acum 90 milioane dolari. Grupul este pana acum cel mai important investitor strain pe piata distributiei de carburanti din Romania si a inregistrat pierderi pe piata romaneasca, ca si ceilalti operatori internationali de pe piata.
Shell are deja o prezenta puternica pe piata petroliera romaneasca si ocupa cu cele 81 de statii pozitia a doua pe distributia de carburanti la inceputul lui 2002. Dar gigantul anglo-olandez a anuntat, ca si Agip, ca nu va investi in extinderea retelei de benzinarii. Unii analisti sunt de parere ca Shell a ajuns deja la masa critica de statii pe piata romaneasca a benzinariilor si nu va investi nici in perioada urmatoare. O privire de ansamblu asupra pietei arata ca Shell este acum "prinsa" in varful pietei intre companiile care-si vor extinde retelele de benzinarii si care dispun de capacitati proprii de rafinare in apropriere: SNP Petrom (are rafinariile Petrobrazi si Arpechim), Rompetrol (Petromidia si Vega), Lukoil (desi Petrotel Ploiesti este inchisa, are rafinarii la Burgas si Odessa ce alimenteaza piata romaneasca) sau OMV (care acum este partener si actionar la Rompetrol).
Presedintele grupului de companii Shell in Romania, Joel Maes, declara anul trecut ca "Royal Dutch Shell nu va construi nici o benzinarie in Romania in 2002, urmand ca reteaua de distributie a carburantilor (retail) sa ramana la 81 de statii pana la schimbarea conditiilor actuale de pe piata de distributie a carburantilor".
Shell Romania SRL, infiintata in 1992 si care coordoneaza activitatea grupului de pe piata romaneasca a distributiei de carburanti, a inregistrat pierderi, ca si celelalte companii multinationale. In 2001, compania avea pierderi nete de 113 mld.lei (3,8 mil.$) la o cifra de afaceri de 2.584 mld.lei (88,9mil.$), iar in anii anteriori a avut pierderi nete de 2,8 mil.$ la o cifra de afaceri de 123,5 mil.$ (in 2000) , respectiv o pierdere de 13,2 mil.$ la o cifra de afaceri de 145 mil.$, potrivit bilanturilor anuale ale companiei depuse la Ministerul Finantelor.
Cine se extinde in regiune
Cei mai activi jucatori in regiunea Europei Centrale si de Est sunt pana acum concernul austriac OMV, grupul ungar MOL si Lukoil din Rusia. Toate cele trei si-au intarit pozitia, prin extinderea retelelor de benzinarii, si chiar au participat in ultimii ani la procesul de privatizare a unor companii petroliere precum Unipetrol (Cehia), INA (Croatia) - in curs de privatizare sau Hellenic Petroleum (Grecia).
In acest context, piata romaneasca pare acum prinsa intre bratele unui cleste. Pe de o parte, bratul vestic prin OMV si MOL, care sunt sustinute financiar de fonduri de investitii si banci de investitii, iar pe de alta parte companiile rusesti dornice sa cucereasca piata Estului, singura din Europa care nu a fost impartita de gigantii lumii petroliere.
Ultimul argument in acest sens, retragerea grupului britanic BP din Slovacia si Ungaria in urma unei tranzactii de vanzare de benzinarii catre OMV.
BP a vandut catre OMV intr-o afacere de 377 mil.euro o retea de 313 benzinarii ARAL din sudul Germaniei, Ungaria si Slovacia, un pachet de 45% din Bayernoil (care grupeaza trei rafinarii) si 18% din conducta Transalpine ce leaga Trieste de Bavaria.
In urma tranzactiei, OMV a preluat in Slovacia 11 benzinarii, ajungand la 81 de benzinarii si marindu-si cota de piata de la 13% la 15%. De asemenea, in Ungaria, austriecii au preluat 55 benzinarii Aral (brand al BP), ajungand la 168 de statii si marindu-si cota de piata de la 11% la 16%. OMV si-a fixat ca obiectiv sa-si mareasca cota de piata in regiunea Europei Centrale si de Est de la 10% la 20% pan aan 2008 si sa opereze 2.000 de statii in regiune. Dupa afacerea cu BP, OMV controleaza o retea de 1.615 statii de benzina.
"tinta noastra este sa operam cel putin 2.000 de benzinarii in regiune ("our core-region"). Cu aceasta achizitie, ne-am intarit semnificativ pozitia de lider in Europa Centrala si de Est" a declarat Gerhard Roiss, directorul general adjunct al OMV.
OMV a raportat pentru 2001 o cifra de afaceri de 7,7 mld.euro. Austriecii detin 10% din grupul ungar MOL, 25% din grupul Rompetrol si 25% din Borealis, al cincilea producator mondial de poliolefine.
Grupul petrolier MOL este unul dintre cele mai importante grupuri petroliere integrate din Europa Centrala si de Est, detinand impreuna cu partenerul sau slovac - Slovnaft peste 800 de benzinarii in 8 tari. Cifra de afaceri a grupului MOL a fost in 2000 de circa 2,4 mld.$.
Lukoil este cea mai mare companie petroliera din Rusia, cu o cifra de afaceri in primele noua luni din 2001 de peste 10,6 mld.$ si un profit net de 1,9 mld.$. Grupul activeaza in domeniul extractiei si productiei de petrol si gaze, rafinare si vanzare a carburantilor auto, si avea in urma cu un an peste 1.160 de benzinarii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
