Cea mai importanta lucrare a lui Toma din Aquino, "Summa Theologica", a fost tradusa si in limba romana, gratie unui colectiv coordonat de profesorul Alexander Baumgarten.
» Prin aceasta opera, Toma alatura surse ale filosofiei grecesti si arabe celor iudaice si patristice ale crestinismului, realizand o sinteza in efortul de intelegere a Creatorului si a ordinii creatiei.
» Traducatorul spune ca lucrarea ar putea revolutiona limbajul teologic romanesc. Volumul a fost lansat la Bookfest 2009 de Polirom si a fost una dintre cele mai bine vandute carti ale evenimentului.
Prima traducere integrala in limba romana a lucrarii "Summa theologica" de Toma din Aquino a fost lansata de Polirom la Bookfest 2009. Conceputa ca o impresionanta sinteza, "Summa theologica" constituie pentru cititor o cale de intrare in spiritualitatea Evului Mediu occidental. Toma din Aquino a fost condamnat, in 1277, la trei ani dupa moartea sa, de oficialitatile ecleziastice pentru 63 de teze din "Summa theologica", fiind reabilitat ulterior si sanctificat in 1324. Volumul intai, din patru, este prefatat de Adriano Oliva, O.P., si tradus de Alexander Baumgarten, coordonatorul unei echipe de teologi si filosofi. Despre importanta traducerii si publicarii acestei impresionante lucrari ne-a vorbit conf. univ. dr. Alexander Baumgarten.
» De ce nu a existat o traducere la noi a acestei opere pana acum?
Alexander Baumgarten: Au fost mai multe incercari de a-l traduce pe Toma in romana, dar nereusite. Motivul e simplu, dar el nu il implica pe Toma din Aquino, ci pe noi. Pur si simplu nu am avut un climat intelectual capabil sa il recepteze, adica o generatie de medievisti acomodati cu problemele scolasticii. Am avut fie teologi care priveau de sus teologia scolastica, din cauza unor clisee ale ortodoxiei triumphantis, fie filosofi care nu cunosteau limbile clasice, fie clasicisti care nu au nici o educatie conceptuala. Eforturi au existat, s-au tradus mici sutimi ale operei, dar un asemenea edificiu cultural debordeaza puterile unui om si cade in sarcina unei institutii. Firesc, opera se realizeaza cand aceasta institutie, in sfarsit, exista.
» De ce este necesara, astazi, o asemenea lucrare?
Pentru ca avem o cultura teologica si una filosofica nascute separat, cu limbaje diferite, fara dialog si fara constiinta alteritatii, iar cu aceasta opera le putem sili sa isi vorbeasca una alteia. Pentru ca am asumat in civilizatia romaneasca modernitatea fara sa ii traim fundamentele si tensiunile din care s-a nascut, iar prin aceasta opera putem sa constientizam ceea ce nu am trait niciodata. Pentru ca aceasta piesa a istoriei culturii e cea mai vie
dovada din cate cunosc a intalnirii culturilor grecesti, latine, musulmane si iudaice. Pentru ca avem sansa, traducand-o fara nici un angajament confesional, sa intelegem ca destinul culturii crestine depinde enorm si uneori se alcatuieste din infidelitati fata de cultura araba medievala, careia grecii i-au facut daruri de care arabii, in loc sa se fereasca, au stiut sa le dea mai departe latinilor. Pe scurt, pentru ca este cea mai solida sinteza a identitatii noastre medievale.
» Ce a insemnat pentru dvs. Toma din Aquino inainte de a incepe munca
de traducere si ce inseamna acum?
Sincer, am refuzat mult timp
sa alcatuiesc o asemenea echipa si sa traducem Summa. Doar invitatia amabila a directorului editurii Polirom a starnit dorinta ascunsa pe care fara stiinta o tineam in mine. Ii multumesc cu drag. Dar refuzand, nu am stat degeaba. Am cladit o intreaga argumentatie pentru a convinge de ce nu trebuie tradusa Summa. Sustineam ca trebuie traduse tratatele mici, Despre unitatea intelectului, Despre eternitatea lumii etc. si am si facut-o ani la rand, iar acum ne ajuta, pentru ca aceasta atitudine a devenit efortul de a impune o lectura a Summei circumstantiata la polemicile medievale, contra unui Toma triumfant in teologie, dar inevitabil fara colegi in jur.
» Cum ati pornit acest demers? Ma refer de cat timp a fost nevoie pentru a gasi acest colectiv de traducatori specializati si, estimativ, ce perioada de timp ati alocat acestei lucrari?
Propunerea de a traduce s-a nascut pentru ca exista echipa, si nu invers. Trebuie spus limpede, profesorul Vasile Musca are un merit enorm in faptul ca a antrenat, ani la randul, tineri care au studiat filosofia si au facut limbile clasice la Cluj, i-a adunat in jurul lui si i-a crescut. Eu am fost primul si de aceea sunt cel mai batran dintre ei. Traducatorii vin preponderent din aceasta scoala, dar lor li s-au adaugat colegi teologi, filosofi, clasicisti ieseni si bucuresteni. Astfel, ne probam prietenia, pe un duh al culturii care ne depaseste si ne innobileaza simultan.
» Cand credeti ca vor fi gata de lansare si celelalte volume?
Sfantul Cassian a afirmat intr-o predica faptul ca nu este calugar adevarat cel care, atunci cand se roaga, stie ca se roaga. Asadar (pentru ca si intelectualul trebuie sa fie un ascet in felul sau), nu stiu, dar muncesc.
» In ce masura va influenta "Summa Theologica" limbajul teologic romanesc?
Eu sper intr-o revolutie. si e firesc sa sper, daca am constatat, traducand, ca teologia romaneasca nu are nici in secolul XXI cuvinte specializate pentru a numi relatiile din interiorul Sfintei Treimi (ce crestini am fost, ma intreb, daca nu ne-am clarificat conceptele elementare ale dogmei?). Daca Summa va fi luata in serios, ea va sili teologia romaneasca sa dialogheze cu istoria culturii, cu filosofia si cu literele, o va sili sa puna problemele destinului nostru spiritual mai clar si mai matur
.
» Dar limbajul filosofic romanesc?
Aici sper intr-o castigare a unei notorietati. In cultura noastra filosofica, medievistul nu are o voce. El nu a adus cuvinte sau concepte filosofiei romanesti, pentru ca ea s-a nascut din cultura franceza si germana moderna. E timpul sa le aduca, pentru a o revigora si pentru a o sili sa gandeasca originile si, implicit, destinul civilizatiei noastre intr-o buna
continuitate de la antici la moderni. Tocmai pentru "a amenaja" limbajul filosofiei romanesti am publicat cele deja 11 volume ale elegantei colectii "Biblioteca medievala".
» Poate fi considerata generatia lui Villon un corolar al muncii profesorului Toma si al clericilor care au pus bazele invatamantului universitar occidental?
Villon nu e un corolar, ci e finalul unei epoci, in care filosoful se muta din spatiul public al universitatii in cel privat si devine umanist. Dimpotriva, merita amintit aici Dante, al carui univers respecta strict solutiile angelologiei tomiste, a carui gandire politica il urmeaza pe Toma si care este, pentru Aquinat, oglinda lui literara. Nu stiu ce va fi in teologia sau filosofia romaneasca o data cu intrarea lui Toma "in scena", dar m-as bucura sa fie celebrat, in generatia urmatoare, macar de un poet de talia marelui italian.
» Toma din Aquino, idealistul modern
Nascut la Roccasecca, in 1225, Toma din Aquino este una dintre figurile ilustre ale teologiei si filosofiei medievale. De-a lungul carierei intelectuale, a avut un ideal fundamental care i-a guvernat intreaga opera: realizarea unui acord intre traditia iudeo-crestina si viziunea greco-araba despre lume. Astfel, el a valorificat in teologia crestina filosofia lui Aristotel si Averroes, gandirea neoplatoniciana din opera lui Plotin, Proclos sau din lucrarea anonima "Cartea despre cauze".