Programul "Petrol contra hrana" - reinnoit pentru numai noua zile

Consiliul de Securitate al ONU a prelungit cu noua zile programul "Petrol contra hrana", menit sa atenueze impactul asupra populatiei civile a sanctiunilor internationale impuse Irakului. Programul, instituit in 1996, pentru a finanta ajutorul umanitar catre Irak prin exporturi de petrol facute sub controlul ONU, a expirat, ieri, la miezul noptii. Statele Unite au blocat prelungirea acestui program cu 180 de zile, asa cum fusese prevazut initial, deoarece nu au putut include mai multe produse noi pe lista articolelor al caror import in Irak este interzisa. In acest context, adoptarea in unanimitate a rezolutiei 1443, prezentata de Marea Britanie si Bulgaria, prin care se prelungeste programul pana pe data de 4 decembrie, nu face altceva decat sa amane aceasta problema. Votul in cadrul Consiliului de Securitate a avut loc dupa o audiere cu usile inchise a lui Hans Blix, seful inspectorilor internationali pentru dezarmare. "Nu avem nimic impotriva programului umanitar si acceptam reinnoirea sa, imediat dupa ce obtinem modificarea listei de produse" pe care regimul de la Bagdad nu are voie sa le importe, a declarat ambasadorul american la ONU, John Negroponte. Printre produsele considerate de SUA "periculoase", se numara aparatele de bruiaj a sistemelor de pozitionare prin satelit, interceptoarele de comunicatii radio, precum si "cantitati de atropina pentru uz militar". Atropina este un produs farmaceutic ce poate fi utilizat ca antidot pentru anumite tipuri de gaze de lupta despre care s-a constatat ca fac parte din arsenalul irakian. Pe de alta parte, Benon Sevan, secretarul general adjunct al ONU, care dirijeaza derularea programului "Petrol contra hrana", avertizase inca de saptamana trecuta ca veniturile incasate de irakieni de pe urma exportului de petrol au scazut dramatic si submineaza continuarea programului. El i-a indemnat pe membrii Consiliului sa rezolve disputa asupra stabilirii pretului petrolului irakian, care este principala cauza a acestui fenomen. Anul acesta, exporturile medii zilnice ale Irakului s-au ridicat la 1,2 milioane barili, fata de media obisnuita de 2,15 milioane barili si fata de 3 milioane barili, cat exporta Irakul inainte ca sanctiunile sa-i fie impuse, in august 1990. Din cele 5 miliarde de dolari provenite din vanzarea de petrol, pe care Irakul le-a prevazut in bugetul sau pentru primele sase luni, aceasta tara a incasat efectiv doar 3,5 miliarde, a spus oficialul Natiunilor Unite. Intre timp, potrivit saptamanalului american "US News and World Report", administratia de la Washington a pregatit un plan in mai multe etape pentru Irakul post-Saddam Hussein. Prima etapa a planului consta intr-o administrare americana a tarii, intr-un interval de sase luni pana la un an. Irakul ar urma sa fie plasat sub administratia unui general american, sprijinit de un contingent militar important. Cea de-a doua faza a planului prevede inlocuirea administratiei militare cu una civila internationala. Prezenta militara american