Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va examina oportunitatile de finantare a unor proiecte pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila a localitatilor din Moldova, precum si imbunatatirea calitatii acestui serviciu. Despre aceasta a comunicat Henry Russel, vicedirector al Departamentului infrastructura municipala al bancii, in cadrul unei intrevederi cu conducerea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica (ANRE). Oficialul european a informat reprezentantii ANRE despre planurile BERD in acest domeniu si a solicitat detalii despre metodologia de calculare a tarifelor la serviciile publice de alimentare
cu apa, procedura de stabilire a lor si modalitatile de recuperare a investitiilor efectuate in acest sector. Anatol Burlacov, director al ANRE, a specificat ca Metodologia de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu energie
termica, apa potabila, canalizare si epurare a apelor uzate prevede includerea in tarif a costurilor reale, inclusiv a investitiilor. El a afirmat ca documentul contine un mecanism clar de recuperare a investitiilor efectuate, precizind ca termenul de recuperare a acestora este unul rezonabil.
In alt context, Burlacov a spus ca, potrivit legislatiei in vigoare, taxele si tarifele pentru aceste servicii sint aprobate de autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu metodologia elaborata de ANRE. Totodata, sursa citata a reiterat disponibilitatea ANRE pentru conlucrare cu potentialii investitori straini.
La intrevedere au mai participat Michael Davey, director BERD pentru Republica Moldova, si Francis Delaey, reprezentant permanent al bancii la Chisinau.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Politica Nationala de Sanatate trebuie sa faca fata cerintelor tuturor cetatenilor
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat la lucrarile Conferintei “Politica Nationala de Sanatate: importanta si perspective”, in cadrul careia a fost discutat proiectul Politicii Nationale de Sanatate.
In discursul rostit, presedintele a apreciat drept foarte necesara si binevenita elaborarea Politicii Nationale de Sanatate, document care trebuie sa devina un mecanism de abordare sistemica a problemelor de sanatate si de conjugare a eforturilor intersectoriale pentru ameliorarea calitatii vietii si sanatatii populatiei pe parcursul intregii vieti, de la nastere pina la virsta inaintata.
Vladimir Voronin a mentionat ca Politica Nationala de Sanatate este un instrument pe termen lung, care va servi drept baza pentru elaborarea si adoptarea unor strategii si planuri de actiuni concrete, cu stabilirea unor prioritati si sarcini bine determinate pentru fiecare organ de resort, cu planificarea si identificarea resurselor financiare necesare. Seful statului a mai accentuat ca este important ca principiile acestei politici sa se regaseasca in Planul National de Dezvoltare a Republicii Moldova, aflat in proces de elaborare.
Presedintele a subliniat
insemnatatea atribuita de conducerea tarii sferei ocrotirii sanatatii, dovada a acestui fapt fiind reformele ambitioase realizate in ultimii ani in sistemul medical: reforma finantarii sistemului de sanatate prin introducerea Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala
, restructurarea si consolidarea serviciului de urgenta, a sectorului medicinii primare. Vladimir Voronin a remarcat faptul ca aceste reforme s-au soldat cu primele rezultate pozitive, apreciate de expertii nationali si internationali in domeniu, si, ce-i mai important, de oamenii simpli. A sporit accesul populatiei la servicii medicale, in special, al persoanelor din categoriile social vulnerabile. Persoanele asigurate dispun de dreptul garantat la un pachet unic de servicii medicale, care este in extindere continua, s-a imbunatatit gestionarea resurselor financiare in institutiile medico-sanitare publice, etc.
Presedintele a accentuat ca, in perioada anilor 2001-2007, volumul fondurilor destinate ocrotirii sanatatii a crescut de 4 ori, cheltuielile totale ale bugetului national public majorindu-se in aceasta perioada de 3,3 ori. Planificam ca si in urmatorii 2-3 ani ritmurile de finantare in acest sector sa fie in crestere, a spus seful statului, precizind ca aceste eforturi sint apreciate de catre autoritati drept investitii in dezvoltarea umana.
Presedintele si-a exprimat convingerea ca pentru obtinerea unei eficiente maxime a investitiilor in cauza, acestea nu trebuie sa se limiteze doar la sectorul medical propriu-zis. Efectul scontat se poate produce doar in conditiile in care se vor face investitii complexe in sanatate, bine focalizate si sustinute, luindu-se in considerare multitudinea de factori ce influenteaza sanatatea populatiei, inclusiv a celor ce nu tin de sistemul medical si de competenta personalului medical. Astfel, investitiile in educatie, infrastructura, protectia mediului, in locuinte etc., trebuie sa insoteasca investitiile in sectorul de sanatate, a afirmat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, cresterea economica stabila este o conditie obligatorie pentru realizarea cu succes a politicilor sociale, ameliorarea situatiei din sistemul de sanatate si sporirea calitatii vietii. In acelasi timp
, o sanatate mai buna a populatiei va permite o dezvoltare durabila a economiei nationale.
Prin urmare, actiunile intreprinse in vederea consolidarii parametrilor de sanatate, trebuie sa fie multidimensionale si multisectoriale, fiind necesara o implicare coordonata a tuturor institutiilor si structurilor ce au impact asupra sanatatii publice.
Seful statului a mentionat ca se impune o alta viziune privind ocrotirea si ameliorarea sanatatii care ar presupune crearea celor mai bune conditii pentru sanatate, prin prevenirea si reducerea factorilor de imbolnavire. Astfel, centrul de greutate trebuie sa fie deplasat dinspre o politica de tratament
, de la o medicina “de reactie”, spre actiunile de prevenire si profilaxie.
Potrivit convingerii sefului statului, o atentie sporita trebuie acordata copiilor si adolescentilor. Crearea unui mediu social optim pentru educatia si dezvoltarea tinerei generatii prin scolarizarea obligatorie a tuturor copiilor in institutiile educationale, crearea unei retele de suport social si psihologic pentru tineri, perfectionarea si dezvoltarea centrelor de resurse pentru tineri sint obiective care urmeaza a fi realizate pentru asigurarea unei sanatati publice satisfacatoare, a declarat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, o importanta deosebita urmeaza a fi acordata alimentatiei adecvate a copiilor de orice virsta. In context, seful statului a precizat ca a insistat asupra alimentatiei gratuite a copiilor din institutiile de invatamint prescolar, primar si secundar general. Vladimir Voronin si-a exprimat regretul, ca Republica Moldova, tara preponderent agrara, in rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, se plaseaza printre statele in care unul din riscurile sporite ale sanatatii populatiei este cel privind consumul insuficient de fructe si legume. Consider ca trebuie sa organizam astfel lucrurile, incit fructele si legumele sa nu lipseasca din alimentatia nimanui, si, in primul rind, celei a copiilor, inclusiv pe perioada de iarna-primavara, a subliniat presedintele.
Politica Nationala de Sanatate trebuie sa contribuie la dezvoltarea unui sistem de sanatate care sa faca fata cerintelor tuturor indivizilor, indiferent de virsta, statut social si stare a sanatatii, a declarat Vladimir Voronin. Presedintele a evidentiat problema protectiei persoanelor cu dizabilitati. Abordarile mai vechi, intemeiate in mare masura pe mila si pe perceptia persoanelor cu dizabilitati ca fiind neajutorate, nu pot fi acceptate. In scopul integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati, sistemul de sanatate trebuie sa ofere un spectru larg de servicii de reabilitare si recuperare, adaptate la necesitatile speciale ale acestor persoane, a relevat presedintele.
Seful statului s-a mai referit la importanta perfectionarii serviciilor medicale de diagnosticare timpurie si corecta a maladiilor, in vederea prevenirii afectiunilor si factorilor care determina aparitia dizabilitatii.
Potrivit afirmatiilor presedintelui, o componenta esentiala a eforturilor de promovare a sanatatii este participarea cit mai larga a cetatenilor la luarea deciziilor pe teme privind sanatatea. Oamenilor trebuie sa li se ofere informatiile necesare pentru a face alegeri corecte privind propria sanatate. Anume din acest motiv, personal, am insistat asupra organizarii unor largi dezbateri privind proiectul Politicii Nationale de Sanatate, a spus Vladimir Voronin.
In alta ordine de idei, presedintele a accentuat ca accesul la serviciile de sanatate nu trebuie sa depinda de nivelul bunastarii si ca redistribuirea publica a serviciilor medicale nu trebuie sa se faca de la cei saraci catre cei mai bogati, dar invers. In acest sens, sectorul privat al medicinii poate juca un rol esential, prestind servicii de asistenta medicala cu plata celor mai bogati si eliberind resursele publice pentru cei cu venituri reduse si medii.
In contextul implementarii Politicii Nationale de Sanatate, seful statului a subliniat necesitatea luarii in calcul a programelor nationale aflate in proces de derulare care au un impact direct asupra sanatatii, mentionind in special Programul si Strategia de alimentare
cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova, Programul National de Gazificare.
Vladimir Voronin a remarcat importanta elaborarii si implementarii Politicii Nationale de Sanatate, subliniind ca ameliorarea si fortificarea sanatatii populatiei poate fi realizata doar prin intermediul unei colaborari intersectoriale bine planificate si a realizarii parteneriatului dintre stat, societatea civila, comunitate si fiecare cetatean.
In prezent, tara noastra dispune de resurse financiare limitate pentru atingerea obiectivelor expuse in Politica de Sanatate. De aceea se impune stabilirea foarte clara a actiunilor prioritare, care vor avea un impact major asupra sanatatii publice, a estimat Vladimir Voronin.
Presedintele a exprimat multumiri tuturor donatorilor si institutiilor financiare internationale care si-au adus aportul la imbunatatirea sanatatii publice din Republica Moldova si i-a indemnat sa sprijine si in continuare tara noastra deja in implementarea Politicii Nationale de Sanatate.
In discursul rostit, presedintele a apreciat drept foarte necesara si binevenita elaborarea Politicii Nationale de Sanatate, document care trebuie sa devina un mecanism de abordare sistemica a problemelor de sanatate si de conjugare a eforturilor intersectoriale pentru ameliorarea calitatii vietii si sanatatii populatiei pe parcursul intregii vieti, de la nastere pina la virsta inaintata.
Vladimir Voronin a mentionat ca Politica Nationala de Sanatate este un instrument pe termen lung, care va servi drept baza pentru elaborarea si adoptarea unor strategii si planuri de actiuni concrete, cu stabilirea unor prioritati si sarcini bine determinate pentru fiecare organ de resort, cu planificarea si identificarea resurselor financiare necesare. Seful statului a mai accentuat ca este important ca principiile acestei politici sa se regaseasca in Planul National de Dezvoltare a Republicii Moldova, aflat in proces de elaborare.
Presedintele a subliniat
insemnatatea atribuita de conducerea tarii sferei ocrotirii sanatatii, dovada a acestui fapt fiind reformele ambitioase realizate in ultimii ani in sistemul medical: reforma finantarii sistemului de sanatate prin introducerea Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala
, restructurarea si consolidarea serviciului de urgenta, a sectorului medicinii primare. Vladimir Voronin a remarcat faptul ca aceste reforme s-au soldat cu primele rezultate pozitive, apreciate de expertii nationali si internationali in domeniu, si, ce-i mai important, de oamenii simpli. A sporit accesul populatiei la servicii medicale, in special, al persoanelor din categoriile social vulnerabile. Persoanele asigurate dispun de dreptul garantat la un pachet unic de servicii medicale, care este in extindere continua, s-a imbunatatit gestionarea resurselor financiare in institutiile medico-sanitare publice, etc.
Presedintele a accentuat ca, in perioada anilor 2001-2007, volumul fondurilor destinate ocrotirii sanatatii a crescut de 4 ori, cheltuielile totale ale bugetului national public majorindu-se in aceasta perioada de 3,3 ori. Planificam ca si in urmatorii 2-3 ani ritmurile de finantare in acest sector sa fie in crestere, a spus seful statului, precizind ca aceste eforturi sint apreciate de catre autoritati drept investitii in dezvoltarea umana.
Presedintele si-a exprimat convingerea ca pentru obtinerea unei eficiente maxime a investitiilor in cauza, acestea nu trebuie sa se limiteze doar la sectorul medical propriu-zis. Efectul scontat se poate produce doar in conditiile in care se vor face investitii complexe in sanatate, bine focalizate si sustinute, luindu-se in considerare multitudinea de factori ce influenteaza sanatatea populatiei, inclusiv a celor ce nu tin de sistemul medical si de competenta personalului medical. Astfel, investitiile in educatie, infrastructura, protectia mediului, in locuinte etc., trebuie sa insoteasca investitiile in sectorul de sanatate, a afirmat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, cresterea economica stabila este o conditie obligatorie pentru realizarea cu succes a politicilor sociale, ameliorarea situatiei din sistemul de sanatate si sporirea calitatii vietii. In acelasi timp
, o sanatate mai buna a populatiei va permite o dezvoltare durabila a economiei nationale.
Prin urmare, actiunile intreprinse in vederea consolidarii parametrilor de sanatate, trebuie sa fie multidimensionale si multisectoriale, fiind necesara o implicare coordonata a tuturor institutiilor si structurilor ce au impact asupra sanatatii publice.
Seful statului a mentionat ca se impune o alta viziune privind ocrotirea si ameliorarea sanatatii care ar presupune crearea celor mai bune conditii pentru sanatate, prin prevenirea si reducerea factorilor de imbolnavire. Astfel, centrul de greutate trebuie sa fie deplasat dinspre o politica de tratament
, de la o medicina “de reactie”, spre actiunile de prevenire si profilaxie.
Potrivit convingerii sefului statului, o atentie sporita trebuie acordata copiilor si adolescentilor. Crearea unui mediu social optim pentru educatia si dezvoltarea tinerei generatii prin scolarizarea obligatorie a tuturor copiilor in institutiile educationale, crearea unei retele de suport social si psihologic pentru tineri, perfectionarea si dezvoltarea centrelor de resurse pentru tineri sint obiective care urmeaza a fi realizate pentru asigurarea unei sanatati publice satisfacatoare, a declarat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, o importanta deosebita urmeaza a fi acordata alimentatiei adecvate a copiilor de orice virsta. In context, seful statului a precizat ca a insistat asupra alimentatiei gratuite a copiilor din institutiile de invatamint prescolar, primar si secundar general. Vladimir Voronin si-a exprimat regretul, ca Republica Moldova, tara preponderent agrara, in rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, se plaseaza printre statele in care unul din riscurile sporite ale sanatatii populatiei este cel privind consumul insuficient de fructe si legume. Consider ca trebuie sa organizam astfel lucrurile, incit fructele si legumele sa nu lipseasca din alimentatia nimanui, si, in primul rind, celei a copiilor, inclusiv pe perioada de iarna-primavara, a subliniat presedintele.
Politica Nationala de Sanatate trebuie sa contribuie la dezvoltarea unui sistem de sanatate care sa faca fata cerintelor tuturor indivizilor, indiferent de virsta, statut social si stare a sanatatii, a declarat Vladimir Voronin. Presedintele a evidentiat problema protectiei persoanelor cu dizabilitati. Abordarile mai vechi, intemeiate in mare masura pe mila si pe perceptia persoanelor cu dizabilitati ca fiind neajutorate, nu pot fi acceptate. In scopul integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati, sistemul de sanatate trebuie sa ofere un spectru larg de servicii de reabilitare si recuperare, adaptate la necesitatile speciale ale acestor persoane, a relevat presedintele.
Seful statului s-a mai referit la importanta perfectionarii serviciilor medicale de diagnosticare timpurie si corecta a maladiilor, in vederea prevenirii afectiunilor si factorilor care determina aparitia dizabilitatii.
Potrivit afirmatiilor presedintelui, o componenta esentiala a eforturilor de promovare a sanatatii este participarea cit mai larga a cetatenilor la luarea deciziilor pe teme privind sanatatea. Oamenilor trebuie sa li se ofere informatiile necesare pentru a face alegeri corecte privind propria sanatate. Anume din acest motiv, personal, am insistat asupra organizarii unor largi dezbateri privind proiectul Politicii Nationale de Sanatate, a spus Vladimir Voronin.
In alta ordine de idei, presedintele a accentuat ca accesul la serviciile de sanatate nu trebuie sa depinda de nivelul bunastarii si ca redistribuirea publica a serviciilor medicale nu trebuie sa se faca de la cei saraci catre cei mai bogati, dar invers. In acest sens, sectorul privat al medicinii poate juca un rol esential, prestind servicii de asistenta medicala cu plata celor mai bogati si eliberind resursele publice pentru cei cu venituri reduse si medii.
In contextul implementarii Politicii Nationale de Sanatate, seful statului a subliniat necesitatea luarii in calcul a programelor nationale aflate in proces de derulare care au un impact direct asupra sanatatii, mentionind in special Programul si Strategia de alimentare
cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova, Programul National de Gazificare.
Vladimir Voronin a remarcat importanta elaborarii si implementarii Politicii Nationale de Sanatate, subliniind ca ameliorarea si fortificarea sanatatii populatiei poate fi realizata doar prin intermediul unei colaborari intersectoriale bine planificate si a realizarii parteneriatului dintre stat, societatea civila, comunitate si fiecare cetatean.
In prezent, tara noastra dispune de resurse financiare limitate pentru atingerea obiectivelor expuse in Politica de Sanatate. De aceea se impune stabilirea foarte clara a actiunilor prioritare, care vor avea un impact major asupra sanatatii publice, a estimat Vladimir Voronin.
Presedintele a exprimat multumiri tuturor donatorilor si institutiilor financiare internationale care si-au adus aportul la imbunatatirea sanatatii publice din Republica Moldova si i-a indemnat sa sprijine si in continuare tara noastra deja in implementarea Politicii Nationale de Sanatate.
Europa: realizarea unui vis
Michael D. Kirby,
Ambasador al SUA în R. Moldova
În această săptămână, oamenii din întreaga Europă celebrează cea de-a 50-a aniversare de la semnarea Tratatelor de la Roma. Europenii au un motiv solid pentru a sărbători - Uniunea Europeană este una dintre cele mai mari realizări ale istoriei, iar o jumătate de secol de pace în partea de vest a continentului este o realizare fără precedent.
Statele Unite au susţinut efortul nobil de integrare europeană
Chiar de la început, SUA au salutat integrarea europeană cu vorba, dar şi cu fapta. De la constituirea Comitetului de cooperare economică europeană şi a Comunităţii europene a cărbunelui şi oţelului, şi până la crearea monedei europene - euro - şi extinderea UE în Europa de Est, Statele Unite au susţinut efortul nobil de integrare europeană. Am făcut acest lucru, deoarece era şi în interesul nostru. Congresele şi Administraţiile SUA succesive s-au convins că integrarea va întări democraţia şi va promova creşterea economică în Europa, şi că aceste rezultate vor contribui la beneficiul SUA. Căci, Statele Unite şi Europa au aceleaşi valori şi responsabilităţi. Această convingere rămâne constantă şi astăzi. După cum a spus Preşedintele Bush în a doua sa adresare de inaugurare, „supravieţuirea libertăţii pe pământul nostru depinde de succesele libertăţilor pe alte meleaguri. Cea mai bună speranţă pentru pacea pe pământul nostru este extinderea libertăţii în întreaga lume”.
Uneori auzim opinii potrivit cărora ar trebui creată o Europă unică ce ar fi ca o contrabalanţă pentru Statele Unite. O astfel de viziune nu explică adecvat istoria relaţiilor noastre de două sute de ani şi este superficială, deoarece se opune americanilor, indiferent ce facem noi. Totodată, o asemenea atitudine confundă balanţa de forţe - accentul trebuie pus pe puterea noastră combinată, care să stea în spatele valorilor noastre comune - şi tratează greşit interesele SUA. Ceea ce ne îngrijorează pe noi nu e puterea Europei, ci slăbiciunea ei. America doreşte - America necesită, de fapt - o Europă puternică şi o Uniune Europeană puternică.
Planul Marshall pentru Europa
Susţinerea SUA acordată procesului de integrare europeană a fost de asemenea natură, încât la nici nouă luni după ce trupele noastre au oprit lupta în Europa, în cel de-al Doilea Război Mondial, senatorii americani William Fulbright şi Elbert Thomas, precum şi reprezentantul american Hale Boggs, au introdus în ambele camere ale Congresului SUA o rezoluţie care confirma susţinerea puternică a Congresului pentru integrarea europeană. Pentru această rezoluţie au votat, cu o majoritate covârşitoare, ambele camere, ea fiind susţinută şi de Secretarul de Stat, George C. Marshall.
Un an mai târziu, Marshall a promis, într-o adresare, că dacă europenii vor adopta un plan comun de redresare economică, SUA vor oferi Europei asistenţă financiară. Liderii Europei de Vest au răspuns prin crearea Organizaţiei europene pentru colaborare economică, care a fost primul pas în acest proces. Iar SUA şi-au onorat promisiunea prin Planul Marshall, cea de-a 60-a aniversare a căruia o vom celebra, de asemenea, anul acesta. Următorul pas important în acest proces l-a constituit crearea, în 1950, a Comunităţii europene pentru cărbune şi fier (ECSC), o iniţiativă a lui Robert Schuman, ministru de Externe francez, şi Jean Monnet, fondatorul UE. Congresul SUA a autorizat fonduri directe pentru ECSC.
Astfel, de la reuniunea din Messina, în 1955, când pentru prima dată a fost propusă crearea pieţei comune, până la semnarea tratatelor de la Roma, pe care o celebrăm în acest an, şi crearea Comunităţii Economice Europene, SUA şi-au exprimat susţinerea, iar când a fost nevoie, au oferit ajutor. Această susţinere nu a scăzut pe parcursul anilor. Din contra, noi am salutat ultimele două puncte de cotitură - crearea valutei europene şi lărgirea spre Est.
Apropierea de valorile europene va întări Moldova
Vorbind despre extinderea spre Est, acum, UE se află la pragul R. Moldova, extinzându-şi graniţele până la hotarul de Vest al acesteia. Dar relaţiile RM cu UE au început la puţin timp de la declararea Independenţei RM, cu un Acord de cooperare şi parteneriat semnat pe 28 noiembrie 1994. începând cu acelaşi an, UE a sponsorizat un număr de iniţiative importante cu RM, toate menite să susţină dezvoltarea republicii. Iar odată cu crearea Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, în octombrie 2005, UE şi-a oficializat relaţiile cu RM.
În februarie 2005, RM a semnat un Plan de Acţiuni cu EU. Este un document care creează fundament pentru o cooperare mai strânsă ca oricând dintre Moldova şi Europa. Este un ghid clar referitor la modul în care şi RM poate ajunge la standardele şi normele UE. În Planul de Acţiuni sunt obiective care nu sunt uşor de realizat, dar în perspectivă, dacă RM va munci mult ca să le realizeze, ea va deveni o democraţie mai puternică, cu o economie mai sănătoasă şi mai prosperă.
Tocmai de aceea, cea de-a 50-a aniversare a Uniunii Europene este o sărbătoare şi pentru moldoveni. Este în interesul vostru aşa cum este şi în interesul SUA. Efortul de apropiere de valorile europene - toleranţa, democraţia şi pieţe economice libere - va întări RM şi va face-o un loc mai bun de trai pentru cetăţenii ei. În această săptămână SUA transmit felicitările sale
Uniunii Europene. Este în interesul nostru ca Europa să fie puternică şi stabilă. Felicităm Europa şi chemăm partenerii ei să continue munca în comun pentru crearea unui continent european viguros.
Ambasador al SUA în R. Moldova
În această săptămână, oamenii din întreaga Europă celebrează cea de-a 50-a aniversare de la semnarea Tratatelor de la Roma. Europenii au un motiv solid pentru a sărbători - Uniunea Europeană este una dintre cele mai mari realizări ale istoriei, iar o jumătate de secol de pace în partea de vest a continentului este o realizare fără precedent.
Statele Unite au susţinut efortul nobil de integrare europeană
Chiar de la început, SUA au salutat integrarea europeană cu vorba, dar şi cu fapta. De la constituirea Comitetului de cooperare economică europeană şi a Comunităţii europene a cărbunelui şi oţelului, şi până la crearea monedei europene - euro - şi extinderea UE în Europa de Est, Statele Unite au susţinut efortul nobil de integrare europeană. Am făcut acest lucru, deoarece era şi în interesul nostru. Congresele şi Administraţiile SUA succesive s-au convins că integrarea va întări democraţia şi va promova creşterea economică în Europa, şi că aceste rezultate vor contribui la beneficiul SUA. Căci, Statele Unite şi Europa au aceleaşi valori şi responsabilităţi. Această convingere rămâne constantă şi astăzi. După cum a spus Preşedintele Bush în a doua sa adresare de inaugurare, „supravieţuirea libertăţii pe pământul nostru depinde de succesele libertăţilor pe alte meleaguri. Cea mai bună speranţă pentru pacea pe pământul nostru este extinderea libertăţii în întreaga lume”.
Uneori auzim opinii potrivit cărora ar trebui creată o Europă unică ce ar fi ca o contrabalanţă pentru Statele Unite. O astfel de viziune nu explică adecvat istoria relaţiilor noastre de două sute de ani şi este superficială, deoarece se opune americanilor, indiferent ce facem noi. Totodată, o asemenea atitudine confundă balanţa de forţe - accentul trebuie pus pe puterea noastră combinată, care să stea în spatele valorilor noastre comune - şi tratează greşit interesele SUA. Ceea ce ne îngrijorează pe noi nu e puterea Europei, ci slăbiciunea ei. America doreşte - America necesită, de fapt - o Europă puternică şi o Uniune Europeană puternică.
Planul Marshall pentru Europa
Susţinerea SUA acordată procesului de integrare europeană a fost de asemenea natură, încât la nici nouă luni după ce trupele noastre au oprit lupta în Europa, în cel de-al Doilea Război Mondial, senatorii americani William Fulbright şi Elbert Thomas, precum şi reprezentantul american Hale Boggs, au introdus în ambele camere ale Congresului SUA o rezoluţie care confirma susţinerea puternică a Congresului pentru integrarea europeană. Pentru această rezoluţie au votat, cu o majoritate covârşitoare, ambele camere, ea fiind susţinută şi de Secretarul de Stat, George C. Marshall.
Un an mai târziu, Marshall a promis, într-o adresare, că dacă europenii vor adopta un plan comun de redresare economică, SUA vor oferi Europei asistenţă financiară. Liderii Europei de Vest au răspuns prin crearea Organizaţiei europene pentru colaborare economică, care a fost primul pas în acest proces. Iar SUA şi-au onorat promisiunea prin Planul Marshall, cea de-a 60-a aniversare a căruia o vom celebra, de asemenea, anul acesta. Următorul pas important în acest proces l-a constituit crearea, în 1950, a Comunităţii europene pentru cărbune şi fier (ECSC), o iniţiativă a lui Robert Schuman, ministru de Externe francez, şi Jean Monnet, fondatorul UE. Congresul SUA a autorizat fonduri directe pentru ECSC.
Astfel, de la reuniunea din Messina, în 1955, când pentru prima dată a fost propusă crearea pieţei comune, până la semnarea tratatelor de la Roma, pe care o celebrăm în acest an, şi crearea Comunităţii Economice Europene, SUA şi-au exprimat susţinerea, iar când a fost nevoie, au oferit ajutor. Această susţinere nu a scăzut pe parcursul anilor. Din contra, noi am salutat ultimele două puncte de cotitură - crearea valutei europene şi lărgirea spre Est.
Apropierea de valorile europene va întări Moldova
Vorbind despre extinderea spre Est, acum, UE se află la pragul R. Moldova, extinzându-şi graniţele până la hotarul de Vest al acesteia. Dar relaţiile RM cu UE au început la puţin timp de la declararea Independenţei RM, cu un Acord de cooperare şi parteneriat semnat pe 28 noiembrie 1994. începând cu acelaşi an, UE a sponsorizat un număr de iniţiative importante cu RM, toate menite să susţină dezvoltarea republicii. Iar odată cu crearea Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, în octombrie 2005, UE şi-a oficializat relaţiile cu RM.
În februarie 2005, RM a semnat un Plan de Acţiuni cu EU. Este un document care creează fundament pentru o cooperare mai strânsă ca oricând dintre Moldova şi Europa. Este un ghid clar referitor la modul în care şi RM poate ajunge la standardele şi normele UE. În Planul de Acţiuni sunt obiective care nu sunt uşor de realizat, dar în perspectivă, dacă RM va munci mult ca să le realizeze, ea va deveni o democraţie mai puternică, cu o economie mai sănătoasă şi mai prosperă.
Tocmai de aceea, cea de-a 50-a aniversare a Uniunii Europene este o sărbătoare şi pentru moldoveni. Este în interesul vostru aşa cum este şi în interesul SUA. Efortul de apropiere de valorile europene - toleranţa, democraţia şi pieţe economice libere - va întări RM şi va face-o un loc mai bun de trai pentru cetăţenii ei. În această săptămână SUA transmit felicitările sale
Uniunii Europene. Este în interesul nostru ca Europa să fie puternică şi stabilă. Felicităm Europa şi chemăm partenerii ei să continue munca în comun pentru crearea unui continent european viguros.
Spectacolul sustinut de Cleo Startan a fost calificat intr-un sondaj de opinie pe web, drept „Concertul anului 2006”
Concertul sustinut de Cleopatra Statan, fiica bardului Pavel Stratan, sustinut la finele in septembrie la Chisinau, a fost calificat de vizitatorii site-ului www.music.md drept concertul anului 2006.
Pentru Cleo au votat 55,7% dintre vizitatori. In total, la sondaj au participat 781 de persoane.
Concertul Cleopatrei este urmat cu peste 22% de cel sustinut de interpretul Adrian Ursu, care in luna martie trecut a sustinut in premiera un concert la Palatul National.
Pe locul trei cu 14,7% se afla Pavel Stratan, care a sustinut un concert live in luna februarie trecut, iar pe locul patru interpreta de muzica usoara Anisoara Puica.
Intr-un alt sondaj realizat de acelasi site, vizitatorii au calificat-o pe Cleoptra Stratan drept o aparitie spectaculoasa care „merita vazuta si auzita”.
Pentru Cleo au votat 55,7% dintre vizitatori. In total, la sondaj au participat 781 de persoane.
Concertul Cleopatrei este urmat cu peste 22% de cel sustinut de interpretul Adrian Ursu, care in luna martie trecut a sustinut in premiera un concert la Palatul National.
Pe locul trei cu 14,7% se afla Pavel Stratan, care a sustinut un concert live in luna februarie trecut, iar pe locul patru interpreta de muzica usoara Anisoara Puica.
Intr-un alt sondaj realizat de acelasi site, vizitatorii au calificat-o pe Cleoptra Stratan drept o aparitie spectaculoasa care „merita vazuta si auzita”.
La Balti, 15 la suta din adaposturile in caz de pericol radiativ si intoxicare in masa nu sunt pregatite pentru utilizare
Doar 70 la suta din numarul total al locatiilor din Balti, ce servesc drept adaposturi in caz de pericol radiativ si intoxicare in masa
, corespund in totalitate cerintelor.
Dupa cum informeaza DECA-press, la moment noua din cele 57 de astfel de constructii, aflate la evidenta Departamentului Situatii Exceptionale (DSE) din localitate, nu pot fi utilizate conform destinatiei.
Seful Sectiei Protectiei Civile din Balti, Eugeniu Sugacov, spune ca cele mai frecvente probleme ale adaposturilor tin de defectarea sistemului de ventilare si electrificare, ruginirea inventarului, lipsa grupului sanitar, vulnerabilitatea la inundatii, precum si insuficienta ermetica a usilor.
Este de mentionat ca 33 de adaposturi din Balti se afla in proprietatea agentilor economici, restul fiind demisolurile blocurilor locative. La moment, unele din acestea sunt inchiriate si transformate in pavilioane comerciale sau depozite.
La Balti, activeaza patru agenti economici care prezinta pericol de nocivitate chimica.
, corespund in totalitate cerintelor.
Dupa cum informeaza DECA-press, la moment noua din cele 57 de astfel de constructii, aflate la evidenta Departamentului Situatii Exceptionale (DSE) din localitate, nu pot fi utilizate conform destinatiei.
Seful Sectiei Protectiei Civile din Balti, Eugeniu Sugacov, spune ca cele mai frecvente probleme ale adaposturilor tin de defectarea sistemului de ventilare si electrificare, ruginirea inventarului, lipsa grupului sanitar, vulnerabilitatea la inundatii, precum si insuficienta ermetica a usilor.
Este de mentionat ca 33 de adaposturi din Balti se afla in proprietatea agentilor economici, restul fiind demisolurile blocurilor locative. La moment, unele din acestea sunt inchiriate si transformate in pavilioane comerciale sau depozite.
La Balti, activeaza patru agenti economici care prezinta pericol de nocivitate chimica.
Furtuni de nervi şi de colb la Chişinău
Vinerea trecută, Chişinăul a fost lovit de trei fenomene ale naturii:o nouă criză de românofobie, de o putere extraordinară, venind dinspre preşedinţie în timpul interviului acordat de Voronin agenţiei Reuters; o nouă ieşire antidemocratică a liderului creştin-democrat Iurie Roşca, în Parlament, de o furie şi o agresivitate nemaivăzută, declanşată în timpul dezbaterilor pe marginea iniţiativei de suspendare a transmisiunilor în direct a şedinţelor plenare ale Legislativului, iniţiativă semnată de Roşca împreună cu deputatul comunist Victor Stepaniuc;
apoi, spre sfârşitul zilei, o puternică furtună ce a ridicat tot praful şi murdăria de pe străzi, întunecând cerul, îmbâcsind aerul, aşa încât aveai senzaţia că te afli într-o enormă ladă cu gunoi.
Comportamentul lui Voronin şi al lui Roşca s-au produs
la fel de imprevizibil ca furtuna de praf, fără vreo legătură aparentă cu logica acţiunii lor de mai înainte, cu degajarea bruscă, nemotivată, a unei energii
tulburi, violente, mai agresive ca niciodată, mult peste limitele obişnuite în ambele cazuri.
Ca întotdeauna, Voronin a fost tare la acuzaţii şi slab de tot, incoerent, ridicol, la argumentări. El l-a învinuit pe Băsescu că ar minţi, spunând că ar exista 800 mii de cereri de cetăţenie din partea basarabenilor. În realitate, numărul acestora ar fi de doar 28 000, egal cu numărul de cereri procesate deja, a spus Voronin. Preşedintele României se bazează pe numărul de scrisori sosite de la basarabeni şi înregistrate la Ambasada României şi alte instituţii de stat. Pe ce se bazează Voronin nu se ştie?
El s-a încurcat rău de tot, afirmând că cei care consideră că „limba vorbită în RM nu este diferită de limba română ignoră faptul că statul medieval Moldova a existat cu mult înainte de formarea statului român, în secolul al XIX-lea”. Ce are una cu alta e greu de înţeles. Dar nimeni nu ignoră şi cum ar putea să ignore faptul că statul medieval Moldova a existat până la 1859. Să dea Voronin măcar un singur exemplu de ignorare. Cel care ignoră istoria şi mizează pe ignoranţi e tocmai Voronin şi tovarăşii săi. El o fi crezând că jurnalistul de la Reuters nu ştie că statul medieval Moldova a format, împreună cu Muntenia, statul român. Nu e greu de imaginat ce o fi gândit jurnalistul respectiv auzind „descoperirile” istorice ale preşedintelui RM.
„Limba moldovenească este mama limbii române. A o numi română înseamnă a înşela istoria şi a-ţi renega propria mamă. Şi nu trebuie să faci asta”, a explicat Voronin cu aplombul omului care nu ştie ce spune. Dacă limba moldovenească este mama, mai precis, una dintre „mamele” limbii române, atunci de ce să nu o numim pe fiica ei cu numele pe care i l-a dat mamă-sa? Ce ar fi rău în asta? Cel care vrea să înşele istoria este chiar Voronin, refuzând s-o recunoască pe „fiica” limbii moldoveneşti a lui Ureche şi Neculce, care a dat naştere limbii române a lui Eminescu şi Creangă. Şi apoi, cum poţi să denigrezi limba şi cultura cuiva, spunând că e identică cu a ta?
Sau consideră Voronin cultura moldovenească superioară celei române, aşa că orice aluzie la asemănarea dintre ele îl ofensează?
Chiar dacă punem o parte din declaraţiile sale
antiromâneşti pe seama apropiatelor alegeri locale, este evident că luna de miere a relaţiilor moldo-române s-a încheiat definitiv. Voronin pune punct „prieteniei” sale nefireşti cu Băsescu şi reintră în rolul lui natural
de ienicer, de portavoce a intereselor ruseşti.
Preşedintele RM seamănă cu un individ care vrea să scape de propria umbră. De aceea el se simte bine la întuneric, sub acoperişul istoriografiei sovietice. De cum iese la soarele adevărului, umbra apare din nou şi îl înnebuneşte. El o „fugăreşte”, încearcă să fie inventiv, dar nu stârneşte decât râsul.
Ceea ce nu vrea să accepte Voronin şi cei care stau în spatele lui e că relaţiile moldo-române sunt imposibil de ţinut în tiparul a două „state vecine”. Iar pe viitor lucrul acesta va fi şi mai greu de făcut. Decât doar dacă se reinstaurează, cu ajutorul „partenerului strategic”, cortina de fier de pe Prut…
****
Pe Iurie Roşca l-a înfuriat reacţia colegilor săi din opoziţie la explicaţiile sale de ce trebuie sistată transmisiunea în direct a şedinţelor plenare ale Parlamentului. Liderul PPCD consideră că odată ce el a iniţiat transmisiunea, el este în drept s-o oprească, fiindcă, potrivit lui, „deputaţii se preocupă doar de darea în spectacol şi de teatrul la microfon”. Tropăiturile care au răsunat după aceste cuvinte l-au scos din sărite pe Roşca, făcându-l să-şi piardă controlul şi să treacă de la limbajul unui parlamentar la cel al unui zootehnician. „Până acuma aţi grohăit, acuma
tropăiţi”, le-a spus el colegilor din sală.
Comportamentul lui pare nenormal şi de aceea că fracţiunea comunistă a încercat chiar la finele anului trecut, să oprească transmisiunile şedinţelor plenare în direct. Atunci însă fracţiunea PPCD s-a opus vehement, argumentând că „transmisiunile şedinţelor în direct reprezintă un consens politic între partidul de la guvernare şi opoziţie”. Ca peste două luni să vină Roşca însuşi cu o iniţiativă ce îngrădeşte accesul la informaţie. Cine l-a silit pe Roşca să se răzgândească? RM este singura ţară din Consiliul Europei unde şedinţele se transmit în direct la canalele publice, în alte state acestea fiind transmise la canale speciale sau on-line, a mai găsit un argument Roşca. În cazul acesta, de ce nu a venit cu propunerea transmiterii şedinţelor pe un canal TV special sau on-line? De ce a ales varianta sistării transmisiunilor? Cauza e iarăşi în viitoarele alegeri locale, pe care PPCD, ca şi PCRM, le aşteaptă cu teamă.
apoi, spre sfârşitul zilei, o puternică furtună ce a ridicat tot praful şi murdăria de pe străzi, întunecând cerul, îmbâcsind aerul, aşa încât aveai senzaţia că te afli într-o enormă ladă cu gunoi.
Comportamentul lui Voronin şi al lui Roşca s-au produs
la fel de imprevizibil ca furtuna de praf, fără vreo legătură aparentă cu logica acţiunii lor de mai înainte, cu degajarea bruscă, nemotivată, a unei energii
tulburi, violente, mai agresive ca niciodată, mult peste limitele obişnuite în ambele cazuri.
Ca întotdeauna, Voronin a fost tare la acuzaţii şi slab de tot, incoerent, ridicol, la argumentări. El l-a învinuit pe Băsescu că ar minţi, spunând că ar exista 800 mii de cereri de cetăţenie din partea basarabenilor. În realitate, numărul acestora ar fi de doar 28 000, egal cu numărul de cereri procesate deja, a spus Voronin. Preşedintele României se bazează pe numărul de scrisori sosite de la basarabeni şi înregistrate la Ambasada României şi alte instituţii de stat. Pe ce se bazează Voronin nu se ştie?
El s-a încurcat rău de tot, afirmând că cei care consideră că „limba vorbită în RM nu este diferită de limba română ignoră faptul că statul medieval Moldova a existat cu mult înainte de formarea statului român, în secolul al XIX-lea”. Ce are una cu alta e greu de înţeles. Dar nimeni nu ignoră şi cum ar putea să ignore faptul că statul medieval Moldova a existat până la 1859. Să dea Voronin măcar un singur exemplu de ignorare. Cel care ignoră istoria şi mizează pe ignoranţi e tocmai Voronin şi tovarăşii săi. El o fi crezând că jurnalistul de la Reuters nu ştie că statul medieval Moldova a format, împreună cu Muntenia, statul român. Nu e greu de imaginat ce o fi gândit jurnalistul respectiv auzind „descoperirile” istorice ale preşedintelui RM.
„Limba moldovenească este mama limbii române. A o numi română înseamnă a înşela istoria şi a-ţi renega propria mamă. Şi nu trebuie să faci asta”, a explicat Voronin cu aplombul omului care nu ştie ce spune. Dacă limba moldovenească este mama, mai precis, una dintre „mamele” limbii române, atunci de ce să nu o numim pe fiica ei cu numele pe care i l-a dat mamă-sa? Ce ar fi rău în asta? Cel care vrea să înşele istoria este chiar Voronin, refuzând s-o recunoască pe „fiica” limbii moldoveneşti a lui Ureche şi Neculce, care a dat naştere limbii române a lui Eminescu şi Creangă. Şi apoi, cum poţi să denigrezi limba şi cultura cuiva, spunând că e identică cu a ta?
Sau consideră Voronin cultura moldovenească superioară celei române, aşa că orice aluzie la asemănarea dintre ele îl ofensează?
Chiar dacă punem o parte din declaraţiile sale
antiromâneşti pe seama apropiatelor alegeri locale, este evident că luna de miere a relaţiilor moldo-române s-a încheiat definitiv. Voronin pune punct „prieteniei” sale nefireşti cu Băsescu şi reintră în rolul lui natural
de ienicer, de portavoce a intereselor ruseşti.
Preşedintele RM seamănă cu un individ care vrea să scape de propria umbră. De aceea el se simte bine la întuneric, sub acoperişul istoriografiei sovietice. De cum iese la soarele adevărului, umbra apare din nou şi îl înnebuneşte. El o „fugăreşte”, încearcă să fie inventiv, dar nu stârneşte decât râsul.
Ceea ce nu vrea să accepte Voronin şi cei care stau în spatele lui e că relaţiile moldo-române sunt imposibil de ţinut în tiparul a două „state vecine”. Iar pe viitor lucrul acesta va fi şi mai greu de făcut. Decât doar dacă se reinstaurează, cu ajutorul „partenerului strategic”, cortina de fier de pe Prut…
****
Pe Iurie Roşca l-a înfuriat reacţia colegilor săi din opoziţie la explicaţiile sale de ce trebuie sistată transmisiunea în direct a şedinţelor plenare ale Parlamentului. Liderul PPCD consideră că odată ce el a iniţiat transmisiunea, el este în drept s-o oprească, fiindcă, potrivit lui, „deputaţii se preocupă doar de darea în spectacol şi de teatrul la microfon”. Tropăiturile care au răsunat după aceste cuvinte l-au scos din sărite pe Roşca, făcându-l să-şi piardă controlul şi să treacă de la limbajul unui parlamentar la cel al unui zootehnician. „Până acuma aţi grohăit, acuma
tropăiţi”, le-a spus el colegilor din sală.
Comportamentul lui pare nenormal şi de aceea că fracţiunea comunistă a încercat chiar la finele anului trecut, să oprească transmisiunile şedinţelor plenare în direct. Atunci însă fracţiunea PPCD s-a opus vehement, argumentând că „transmisiunile şedinţelor în direct reprezintă un consens politic între partidul de la guvernare şi opoziţie”. Ca peste două luni să vină Roşca însuşi cu o iniţiativă ce îngrădeşte accesul la informaţie. Cine l-a silit pe Roşca să se răzgândească? RM este singura ţară din Consiliul Europei unde şedinţele se transmit în direct la canalele publice, în alte state acestea fiind transmise la canale speciale sau on-line, a mai găsit un argument Roşca. În cazul acesta, de ce nu a venit cu propunerea transmiterii şedinţelor pe un canal TV special sau on-line? De ce a ales varianta sistării transmisiunilor? Cauza e iarăşi în viitoarele alegeri locale, pe care PPCD, ca şi PCRM, le aşteaptă cu teamă.
O echipă a postului PRO TV Chişinău a fost reţinută de poliţie
O echipă a postului de televiziune Pro TV Chişinău a fost reţinută, în dimineaţa zilei de marţi, în timp ce filma o acţiune de protest neautorizată, desfăşurată în centrul capitalei.
Potrivit unui comunicat al postului de televiziune, reporterul Maia Andruşca şi cameramanul Nicolae Cebotari au fost reţinuţi, în momentul în care filmau cum demonstranţii erau forţaţi să urce în autospecialele poliţiei şi duşi la Comisariatul sectorului Centru, unde s-au aflat aproximativ jumătate de oră.
Dumitru Rusu, comisarul sectorului Centru, a motivat incidentul prin faptul că "echipa de filmare a fost reţinută din greşeală", în timp
ce în comunicatul difuzat de PRO TV cele întâmplate sunt catalogate drept "act intenţionat". "Reporterul avea microfonul cu sigla PRO TV în mână, iar operatorul avea camera pe umăr. Din imaginile filmate se vede clar că echipa noastră se afla la o distanţă de mai bine de 50 de metri de locul în care protestatarii erau urcaţi cu forţa în maşina poliţiei", se mai spune în comunicat.
Echipa Pro TV a calificat acestă acţiune drept un act de intimidare şi a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să îşi ceară oficial scuze pentru acest incident, precum şi sancţionarea ofiţerilor care au comis acest abuz.
Solicitate de BASA-press, surse din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au evitat să comenteze cele întâmplate, dar au promis că vor oferi explicaţii în cel mai apropiat timp.
Potrivit unui comunicat al postului de televiziune, reporterul Maia Andruşca şi cameramanul Nicolae Cebotari au fost reţinuţi, în momentul în care filmau cum demonstranţii erau forţaţi să urce în autospecialele poliţiei şi duşi la Comisariatul sectorului Centru, unde s-au aflat aproximativ jumătate de oră.
Dumitru Rusu, comisarul sectorului Centru, a motivat incidentul prin faptul că "echipa de filmare a fost reţinută din greşeală", în timp
ce în comunicatul difuzat de PRO TV cele întâmplate sunt catalogate drept "act intenţionat". "Reporterul avea microfonul cu sigla PRO TV în mână, iar operatorul avea camera pe umăr. Din imaginile filmate se vede clar că echipa noastră se afla la o distanţă de mai bine de 50 de metri de locul în care protestatarii erau urcaţi cu forţa în maşina poliţiei", se mai spune în comunicat.
Echipa Pro TV a calificat acestă acţiune drept un act de intimidare şi a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să îşi ceară oficial scuze pentru acest incident, precum şi sancţionarea ofiţerilor care au comis acest abuz.
Solicitate de BASA-press, surse din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au evitat să comenteze cele întâmplate, dar au promis că vor oferi explicaţii în cel mai apropiat timp.
La un an după introducerea embargoului, exporturile de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă rămân stopate (Comentariu de Andrei Cibotaru, BASA-press)
Limbajul guvernamental şi de afaceri a fost marcat, începând cu anul trecut, de un relativ nou cuvânt - embargou. La 27 martie 2007 s-a împlinit exact un an de când Federaţia Rusă a blocat importurile de vinuri moldoveneşti.
Măsura a avut un puternic impact asupra economiei moldoveneşti, în condiţiile în care o treime din Produsul
Intern Brut era asigurat de sectorul viti-vinicol. Creşterea economică s-a încetinit, industria şi exporturile au intrat pe semnul minus pentru prima dată în mai mult de şase ani.
Situaţia macroeconomică a ţării continuă să se agraveze. În fiecare lună se diluează indicatorii pompoşi de cândva. Dacă pe întreg anul 2006, fabricarea vinului a scăzut de două ori, în primele două luni ale acestui an, producţia de vinuri s-a redus deja de cinci ori. Potrivit unor date optimiste, combinatele de vinuri îşi utilizează acum a treia parte din capacităţi. Datele mai pesimiste indică o stare încă şi mai proastă - fiecare întreprindere valorifică doar a zecea parte din potenţial.
"Este o adevărată tragedie să vezi cum întreprinderea nu lucrează de mai mult timp
, iar angajaţii sunt trimişi în concediu forţat", spune Constantin Olaru, directorul Combinatului Vismos, unul dintre cele mai mari din R.Moldova. Echipamentele întreprinderii degradează zilnic din cauză că nu sunt antrenate în producţie.
Vinificatori cu experienţă au fost nevoiţi să plece peste hotare, în Ucraina, SUA sau chiar Rusia, iar alţii au optat pentru afaceri în alte domenii.
Până acum, Guvernul nu a făcut un raport exhaustiv despre impactul stopării exporturilor de vinuri în Rusia. Sau cel puţin nu a făcut public un asemenea raport.
Potrivit datelor Uniunii Oenologilor din Moldova, producţia vinicolă moldovenească stocată în Rusia, până la impunerea embargoului, este evaluată la 180 mln USD. Vinificatorii admit că nu-şi vor mai putea întoarce aceşti bani vreodată.
În schimb, ei sunt nevoiţi să întoarcă creditele de la bănci, care în general sunt evaluate la 2 mlrd lei (160 mln USD). "Cândva eram curtaţi de bănci. Grupurile financiare se luptau pentru noi. Acum însă situaţia s-a răsturnat", spune Nely Sonic, directorul companiei Lion Gri. Instituţiile financiare sunt intolerante. "La instituirea embargoului, eram rugaţi să nu facem declaraţii pesimiste pentru a nu crea panică pe piaţa valutară. Bancherii au ieşit curaţi din apă atunci. Dar au uitat acum de favoarea acordată", afirmă Nely Sonic. Titlurile de executare silită din partea instanţelor judecătoreşti pentru neîntoarcerea la timp a împrumuturilor au început să şi apară de altfel. Băncile încep să vândă silit bunurile gajate de companiile vinicole.
În afară de bănci, întreprinderile vinicole au datorii de 350 mln de lei pentru strugurii cumpăraţi în toamna 2006 şi alte peste 200 mln de lei faţă de companiile din industriile conexe (sticlă, carton, tipografii).
Pierderile bugetului de stat de la embargoul rus la vinuri constituie 40-50 mln de lei lunar.
Fiecare întreprindere încearcă să iasă din situaţia de criză cum poate. Pe rafturile magazinelor din Chişinău poţi cumpăra acum o sticlă de Cabernet de 10-15 ani (îmbuteliată în grabă în 2006) cu până la 10 dolari. Combinatele au început să vândă la un preţ de nimic stocurile de vinuri de marcă, iar acesta este un expresiv argument referitor la starea în care se află vinificaţia.
Piaţa internă, deşi cu un potenţial mare, a fost pierdută pentru vinurile industriale. "Moldovenii consumă anual peste 45 milioane de sticle de vodcă şi doar 3,5 milioane sticle de vinuri. Piaţa internă a fost pierdută, deşi nimeni nu a impus vre-un embargou", a constatat Nicolae Taran, director adjunct la Institutul Viei şi Vinului.
"Unica gură de aer rămasă - posibilitatea de a exporta vinuri în vrac - şi aceea a fost închisă", spune Gheorghe Cozub, preşedintele Uniunii producătorilor şi exportatorilor de vinuri. De la 1 ianuarie 2007 Chişinăul a interzis livrările de vinuri-materie primă pentru a evalua stocurile şi a institui un control mai riguros al calităţii. Cel mai alarmant este că exporturile au fost stopate în baza unei simple scrisori emise de Agenţia Moldova-Vin, ceea ce ridică multe întrebări privind legalitatea acestei măsuri.
Ca răspuns, Belarus, a treia piaţă pentru vinurile moldoveneşti, a stopat importurile de vinuri îmbuteliate. Toţi vinificatorii sunt în aşteptarea unui regulament din partea Moldova-Vin, care va permite reluarea exporturilor.
Exporturile de vinuri reprezentau anterior până la 30% din livrările externe de mărfuri moldoveneşti. În 2006, Republica Moldova a exportat vinuri şi alte produse alcoolice în mărime de 173 milioane de dolari SUA, cu circa 45% mai puţin decât în 2005.
Dacă în 2005 livrările pe piaţa rusă au însumat 250 mln USD, atunci anul trecut, în ianuarie-martie până la impunerea embargoului, exporturile în Rusia au fost de 45 mln USD.
"Restricţiile ruse au reprezentat cea mai proastă noutate a anului pentru vinificatori, iar reorientarea pe alte pieţe nu a fost în măsură să acopere handicapul", afirma Iurie Mudrea, purtător de cuvânt la Moldova-Vin.
Dacă e să excludem influenţa pieţei ruse, exporturile au crescut pe un şir de destinaţii. În România livrările s-au majorat de 17 ori, exporturile spre Ucraina s-au dublat, iar livrările spre Polonia au avansat cu 25%. După embargou, Chişinăul a intensificat măsurile de promovare pe alte pieţe.
Experţii indică tot mai mult că pieţele netradiţionale ar fi una din soluţiile pentru Republica Moldova. "Pieţe exotice" pentru vinurile moldoveneşti ar putea să fie ţări precum China, India, Japonia sau Suedia.
"Exportul spre China a făcut primul pas, de la zero la 300 mii USD în 2006. Începem să avem limbă comună cu chinezii", spune Iurie Mudrea. 14 companii au intrat pe piaţa chineză deja. Pe 23-25 martie 2007 la Shanghai (oraş în estul Chinei) va avea loc un Festival al culturii şi vinificaţiei moldoveneşti.
De asemenea, între 18-20 aprilie curent, o prezentare a vinurilor moldoveneşti va fi organizată în Stockholm, capitala Suediei.
Republica Moldova va mai încerca să pătrundă pe piaţa produselor alcoolice din Italia, unde locuieşte o diasporă moldovenească alcătuită din peste 200 mii de moldoveni. "Este o populaţie pentru un oraş întreg şi credem că reprezintă o nişă bună pentru vinificatorii noştri", a estimat Mudrea. Potrivit lui, moldovenii din Italia ar da preferinţă vinurilor, dar mai ales, divinurilor şi băuturilor tari moldoveneşti.
"Ciudat este că noi vorbim atât de mult numai despre Rusia. Aceasta, cu o populaţie de 170 mln de locuitori se poate compara cu Japonia, de exemplu, cu 140 mln de locuitori. Însă, dacă în prima se consumă tradiţional vodcă, ţările dezvoltate economic tind spre creşterea consumului de vinuri", spune Feodosii Borş, proprietarul întreprinderii Doina-Vin.
Oricum, majoritatea vinificatorilor recunosc că piaţa rusă a fost şi va rămâne principala pentru ei. Însă, s-a avertizat deja: condiţiile de export vor fi mai dure chiar decât în Uniunea Europeană.
"Fiecare lot va fi controlat la toţi parametrii, la circa 42 de teste", a afirmat Andrei Gurin, şeful Inspectoratului de stat pentru supravegherea producţiei alcoolice, după întrevederi cu experţii de la Rospotrebnadzor.
Măsura a avut un puternic impact asupra economiei moldoveneşti, în condiţiile în care o treime din Produsul
Intern Brut era asigurat de sectorul viti-vinicol. Creşterea economică s-a încetinit, industria şi exporturile au intrat pe semnul minus pentru prima dată în mai mult de şase ani.
Situaţia macroeconomică a ţării continuă să se agraveze. În fiecare lună se diluează indicatorii pompoşi de cândva. Dacă pe întreg anul 2006, fabricarea vinului a scăzut de două ori, în primele două luni ale acestui an, producţia de vinuri s-a redus deja de cinci ori. Potrivit unor date optimiste, combinatele de vinuri îşi utilizează acum a treia parte din capacităţi. Datele mai pesimiste indică o stare încă şi mai proastă - fiecare întreprindere valorifică doar a zecea parte din potenţial.
"Este o adevărată tragedie să vezi cum întreprinderea nu lucrează de mai mult timp
, iar angajaţii sunt trimişi în concediu forţat", spune Constantin Olaru, directorul Combinatului Vismos, unul dintre cele mai mari din R.Moldova. Echipamentele întreprinderii degradează zilnic din cauză că nu sunt antrenate în producţie.
Vinificatori cu experienţă au fost nevoiţi să plece peste hotare, în Ucraina, SUA sau chiar Rusia, iar alţii au optat pentru afaceri în alte domenii.
Până acum, Guvernul nu a făcut un raport exhaustiv despre impactul stopării exporturilor de vinuri în Rusia. Sau cel puţin nu a făcut public un asemenea raport.
Potrivit datelor Uniunii Oenologilor din Moldova, producţia vinicolă moldovenească stocată în Rusia, până la impunerea embargoului, este evaluată la 180 mln USD. Vinificatorii admit că nu-şi vor mai putea întoarce aceşti bani vreodată.
În schimb, ei sunt nevoiţi să întoarcă creditele de la bănci, care în general sunt evaluate la 2 mlrd lei (160 mln USD). "Cândva eram curtaţi de bănci. Grupurile financiare se luptau pentru noi. Acum însă situaţia s-a răsturnat", spune Nely Sonic, directorul companiei Lion Gri. Instituţiile financiare sunt intolerante. "La instituirea embargoului, eram rugaţi să nu facem declaraţii pesimiste pentru a nu crea panică pe piaţa valutară. Bancherii au ieşit curaţi din apă atunci. Dar au uitat acum de favoarea acordată", afirmă Nely Sonic. Titlurile de executare silită din partea instanţelor judecătoreşti pentru neîntoarcerea la timp a împrumuturilor au început să şi apară de altfel. Băncile încep să vândă silit bunurile gajate de companiile vinicole.
În afară de bănci, întreprinderile vinicole au datorii de 350 mln de lei pentru strugurii cumpăraţi în toamna 2006 şi alte peste 200 mln de lei faţă de companiile din industriile conexe (sticlă, carton, tipografii).
Pierderile bugetului de stat de la embargoul rus la vinuri constituie 40-50 mln de lei lunar.
Fiecare întreprindere încearcă să iasă din situaţia de criză cum poate. Pe rafturile magazinelor din Chişinău poţi cumpăra acum o sticlă de Cabernet de 10-15 ani (îmbuteliată în grabă în 2006) cu până la 10 dolari. Combinatele au început să vândă la un preţ de nimic stocurile de vinuri de marcă, iar acesta este un expresiv argument referitor la starea în care se află vinificaţia.
Piaţa internă, deşi cu un potenţial mare, a fost pierdută pentru vinurile industriale. "Moldovenii consumă anual peste 45 milioane de sticle de vodcă şi doar 3,5 milioane sticle de vinuri. Piaţa internă a fost pierdută, deşi nimeni nu a impus vre-un embargou", a constatat Nicolae Taran, director adjunct la Institutul Viei şi Vinului.
"Unica gură de aer rămasă - posibilitatea de a exporta vinuri în vrac - şi aceea a fost închisă", spune Gheorghe Cozub, preşedintele Uniunii producătorilor şi exportatorilor de vinuri. De la 1 ianuarie 2007 Chişinăul a interzis livrările de vinuri-materie primă pentru a evalua stocurile şi a institui un control mai riguros al calităţii. Cel mai alarmant este că exporturile au fost stopate în baza unei simple scrisori emise de Agenţia Moldova-Vin, ceea ce ridică multe întrebări privind legalitatea acestei măsuri.
Ca răspuns, Belarus, a treia piaţă pentru vinurile moldoveneşti, a stopat importurile de vinuri îmbuteliate. Toţi vinificatorii sunt în aşteptarea unui regulament din partea Moldova-Vin, care va permite reluarea exporturilor.
Exporturile de vinuri reprezentau anterior până la 30% din livrările externe de mărfuri moldoveneşti. În 2006, Republica Moldova a exportat vinuri şi alte produse alcoolice în mărime de 173 milioane de dolari SUA, cu circa 45% mai puţin decât în 2005.
Dacă în 2005 livrările pe piaţa rusă au însumat 250 mln USD, atunci anul trecut, în ianuarie-martie până la impunerea embargoului, exporturile în Rusia au fost de 45 mln USD.
"Restricţiile ruse au reprezentat cea mai proastă noutate a anului pentru vinificatori, iar reorientarea pe alte pieţe nu a fost în măsură să acopere handicapul", afirma Iurie Mudrea, purtător de cuvânt la Moldova-Vin.
Dacă e să excludem influenţa pieţei ruse, exporturile au crescut pe un şir de destinaţii. În România livrările s-au majorat de 17 ori, exporturile spre Ucraina s-au dublat, iar livrările spre Polonia au avansat cu 25%. După embargou, Chişinăul a intensificat măsurile de promovare pe alte pieţe.
Experţii indică tot mai mult că pieţele netradiţionale ar fi una din soluţiile pentru Republica Moldova. "Pieţe exotice" pentru vinurile moldoveneşti ar putea să fie ţări precum China, India, Japonia sau Suedia.
"Exportul spre China a făcut primul pas, de la zero la 300 mii USD în 2006. Începem să avem limbă comună cu chinezii", spune Iurie Mudrea. 14 companii au intrat pe piaţa chineză deja. Pe 23-25 martie 2007 la Shanghai (oraş în estul Chinei) va avea loc un Festival al culturii şi vinificaţiei moldoveneşti.
De asemenea, între 18-20 aprilie curent, o prezentare a vinurilor moldoveneşti va fi organizată în Stockholm, capitala Suediei.
Republica Moldova va mai încerca să pătrundă pe piaţa produselor alcoolice din Italia, unde locuieşte o diasporă moldovenească alcătuită din peste 200 mii de moldoveni. "Este o populaţie pentru un oraş întreg şi credem că reprezintă o nişă bună pentru vinificatorii noştri", a estimat Mudrea. Potrivit lui, moldovenii din Italia ar da preferinţă vinurilor, dar mai ales, divinurilor şi băuturilor tari moldoveneşti.
"Ciudat este că noi vorbim atât de mult numai despre Rusia. Aceasta, cu o populaţie de 170 mln de locuitori se poate compara cu Japonia, de exemplu, cu 140 mln de locuitori. Însă, dacă în prima se consumă tradiţional vodcă, ţările dezvoltate economic tind spre creşterea consumului de vinuri", spune Feodosii Borş, proprietarul întreprinderii Doina-Vin.
Oricum, majoritatea vinificatorilor recunosc că piaţa rusă a fost şi va rămâne principala pentru ei. Însă, s-a avertizat deja: condiţiile de export vor fi mai dure chiar decât în Uniunea Europeană.
"Fiecare lot va fi controlat la toţi parametrii, la circa 42 de teste", a afirmat Andrei Gurin, şeful Inspectoratului de stat pentru supravegherea producţiei alcoolice, după întrevederi cu experţii de la Rospotrebnadzor.
Cine vor fi noii şefi la „Teleradio Moldova”?
a 23 martie, s-a încheiat termenul de depunere a actelor pentru participarea la concursul privind numirea preşedintelui Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) şi a directorilor posturilor naţionale de televiziune - Moldova 1 şi de radiodifuziune – Radio Moldova.
Potrivit secretarului Consiliului de Observatori (CO) al TRM, Anatol Dubrovschi, pentru funcţia de preşedinte al Companiei au depus actele 11 persoane, pentru cea de director al televiziunii – şase persoane, iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio - cinci persoane.
Astfel, concurenţii înregistraţi pentru funcţia de preşedinte al Companiei sunt Valentin Todercan, Ion Mazur, Oleg Brega, Boris Grechin, Nicu Scorpan, Ludmila Barbă, Alexandru Grosu, Dinu Gajosu, Oleg Delev, Ilie Teleşcu şi Ion Bujor.
Pentru funcţia de director la Moldova 1 s-au înscris la concurs Dumitru Mămăligă, Adela Răileanu, Oleg Brega, Nicu Scorpan, Sandu Osadcenco şi Ion Bujor. Iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio concurează Ion Magu, Vlad Ţurcanu, Rodica Rusu, Oleg Brega şi Victor Tăbârţă.
Potrivit Info-Prim Neo, vinerea trecută, deputatul AMN, Leonid Bujor, a declarat în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului că se ştie deja cine va ocupa cele trei funcţii. Bujor susţine că director al TRM va fi numit Valentin Todercan, iar directori ai posturilor naţionale de televiziune şi de radio vor deveni Adela Răileanu şi, respectiv, Vlad Ţurcanu. Potrivit deputatului, atât concursul pentru funcţiile de conducere a Companiei, cât şi cel pentru desemnarea membrilor CO şi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezintă o continuare a partajării funcţiilor şi a resurselor mediatice din R. Moldova dintre partidul de guvernământ şi aliaţii acestuia.
Mâine, 28 martie, membrii CO se vor întruni în şedinţă şi vor decide cine vor fi noii şefi la „Teleradio-Moldova”. Stimaţi cititori, vă propunem să punem un pariu. O să aibă sau nu dreptate deputatul Bujor? Pariem că da?
Potrivit secretarului Consiliului de Observatori (CO) al TRM, Anatol Dubrovschi, pentru funcţia de preşedinte al Companiei au depus actele 11 persoane, pentru cea de director al televiziunii – şase persoane, iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio - cinci persoane.
Astfel, concurenţii înregistraţi pentru funcţia de preşedinte al Companiei sunt Valentin Todercan, Ion Mazur, Oleg Brega, Boris Grechin, Nicu Scorpan, Ludmila Barbă, Alexandru Grosu, Dinu Gajosu, Oleg Delev, Ilie Teleşcu şi Ion Bujor.
Pentru funcţia de director la Moldova 1 s-au înscris la concurs Dumitru Mămăligă, Adela Răileanu, Oleg Brega, Nicu Scorpan, Sandu Osadcenco şi Ion Bujor. Iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio concurează Ion Magu, Vlad Ţurcanu, Rodica Rusu, Oleg Brega şi Victor Tăbârţă.
Potrivit Info-Prim Neo, vinerea trecută, deputatul AMN, Leonid Bujor, a declarat în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului că se ştie deja cine va ocupa cele trei funcţii. Bujor susţine că director al TRM va fi numit Valentin Todercan, iar directori ai posturilor naţionale de televiziune şi de radio vor deveni Adela Răileanu şi, respectiv, Vlad Ţurcanu. Potrivit deputatului, atât concursul pentru funcţiile de conducere a Companiei, cât şi cel pentru desemnarea membrilor CO şi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezintă o continuare a partajării funcţiilor şi a resurselor mediatice din R. Moldova dintre partidul de guvernământ şi aliaţii acestuia.
Mâine, 28 martie, membrii CO se vor întruni în şedinţă şi vor decide cine vor fi noii şefi la „Teleradio-Moldova”. Stimaţi cititori, vă propunem să punem un pariu. O să aibă sau nu dreptate deputatul Bujor? Pariem că da?
Arestati de Ziua Unirii
Astăzi, 27 martie 2007, cu prilejul aniversării a 89 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Partidul Liberal a organizat depuneri de flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării. Poliţia a împiedicat desfăşurarea acţiunii.
La ora 11:00 la intersecţia dintre străzile Bernardazzi şi Armenească, cinci echipaje de poliţie, numărând mai multe zeci de poliţişti, au tăbărât asupra a 15 reprezentanţi ai Partidului Liberal şi asupra echipei de filmare PRO TV, care se deplasau regulamentar pe trotuar, fără să pericliteze ordinea publică şi circulaţia transportului. Poliţia, lovind în oameni, frângându-le mâinile, i-a introdus cu forţa în dubele Ministerului de Interne şi i-a dus la sediul Comisariatului sectorului Centru.
Printre cei reţinuţi se numără Preşedintele Partidului - Mihai Ghimpu, vicepreşedintele – Dorin Chirtoacă, precum şi membri ai Organizaţiei de Tineret.
Motivele reţinerii nu au fost comunicate. La solicitarea reprezentanţilor Partidului Liberal de a discuta cu comisarul sectorului Centru - Dumitru Rusu, răspunsul este: că urmează să vină, răspuns care se repetă la fiecare 10 minute.
Partidul Liberal îşi exprimă protestul faţă de acţiunile barbare ale poliţiei şi le condamnă cu fermitate. Cu toate acestea, Partidul Liberal nu se lasă intimidat, nu va ceda şi va promova consecvent în continuare: statul de drept, libertatea, democraţia, drepturile omului, adevărul istoric pentru realizarea schimbării spre bine în societatea noastră.
La ora 11:00 la intersecţia dintre străzile Bernardazzi şi Armenească, cinci echipaje de poliţie, numărând mai multe zeci de poliţişti, au tăbărât asupra a 15 reprezentanţi ai Partidului Liberal şi asupra echipei de filmare PRO TV, care se deplasau regulamentar pe trotuar, fără să pericliteze ordinea publică şi circulaţia transportului. Poliţia, lovind în oameni, frângându-le mâinile, i-a introdus cu forţa în dubele Ministerului de Interne şi i-a dus la sediul Comisariatului sectorului Centru.
Printre cei reţinuţi se numără Preşedintele Partidului - Mihai Ghimpu, vicepreşedintele – Dorin Chirtoacă, precum şi membri ai Organizaţiei de Tineret.
Motivele reţinerii nu au fost comunicate. La solicitarea reprezentanţilor Partidului Liberal de a discuta cu comisarul sectorului Centru - Dumitru Rusu, răspunsul este: că urmează să vină, răspuns care se repetă la fiecare 10 minute.
Partidul Liberal îşi exprimă protestul faţă de acţiunile barbare ale poliţiei şi le condamnă cu fermitate. Cu toate acestea, Partidul Liberal nu se lasă intimidat, nu va ceda şi va promova consecvent în continuare: statul de drept, libertatea, democraţia, drepturile omului, adevărul istoric pentru realizarea schimbării spre bine în societatea noastră.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
