Opt tari membre NATO care se tem de degradarea relatiilor cu Rusia se opun includerii Ucrainei si Georgiei in Planul de Actiuni pentru aderarea la Alianta (MAP), au declarat surse diplomatice de la Bruxelles, citate de RIA Novosti.
"Pozitia tarilor care se opun acestei decizii (Germania, Franta, Spania, Italia, Portugalia, Olanda, Belgia si Luxemburg) este dictata de dorinta de a nu irita Moscova", a declarat o sursa pentru agentia rusa, citata de Newsin.
Potrivit diplomatului, care nu a dorit sa i se dezvaluie identitatea, pozitia acestor opt tari contravine celei a Statelor Unite, care fac presiuni in NATO pentru a obtine aderarea Ucrainei si Georgiei.
Ministrul georgian de externe David Bakradze a declarat in cursul unei vizite la sediul NATO de saptamana aceasta ca daca Georgia nu obtine statutul de tara candidata, Rusia va trage concluzia ca poate sa influenteze deciziile NATO.
Polonia, Romania, Estonia, Letonia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Cehia si Canada sunt favorabile acordarii statutului de tari candidate la aderare celor doua foste republici sovietice.
Deciziile NATO sunt adoptate exclusiv prin consensul tarilor membre. Secretarul general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, reamintise anterior ca nicio decizie nu este luata si ca discutiile vor continua la summitul de la Bucuresti din 2-4 aprilie.
La jumatatea lunii ianuarie, presedintele ucrainean Viktor Iuscenko, premierul Iulia Timosenko si presedintele Radei Supreme Arseni Iateniuk au depus o cerere de aderare a Ucrainei la MAP, sperand sa primeasca un raspuns pozitiv la summitul de la Bucuresti.
Rusia nu este de acord cu aspiratiile Georgiei si Ucrainei, considerand ca NATO doreste sa acapareze tari din sfera sa de influenta si se apropie prea mult de granitele sale.
vineri, 27 martie 2009
Jaap de Hoop Scheffer ii cere lui Putin sa renunte la discursul antioccidental la summitul NATO
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, l-a avertizat pe presedintele rus Vladimir Putin ca summitul NATO de la Bucuresti din perioada 2-4 aprilie nu trebuie sa fie o ocazie pentru o noua desfasurare a "retoricii neconstructive" la adresa Occidentului, se relateaza Financial Times in editia sa de vineri. Marul discordiei la Consiliul NATO-Rusia se anunta a fi includerea Georgiei si Ucrainei in Planul de actiuni pentru aderare (MAP), masura care este departe de a fi pe placul Kremlinului. Sperantele lui Hoop Scheffer se indreapta insa spre Dmitri Medvedev, succesorul lui Putin, al carui mandat ar putea marca o ameliorare a relatiilor dintre Rusia si Occident.
Tensiunile dintre NATO si Rusia sunt la cote ridicate, din cauza insistentei Statelor Unite ca Ucraina si Georgia sa fie incluse in Planul de actiuni pentru aderare (MAP), pasul decisiv catre aderarea la NATO, aminteste "Financial Times". Cu toate ca de Hoop Scheffer a marturisit ca asteapta cu nerabdare discutii sincere intre Putin si liderii din NATO la Consiliul NATO-Rusia, el spera ca acestea sa fie si constructive. "Volumul muzicii de care vom avea parte saptamana viitoare va depinde in mare masura de tonul lui Putin in Consiliul NATO-Rusia", a subliniat
el. "Nu stiu cum va fi tonul", a adaugat insa secretarul general, care si-a exprimat speranta ca Putin - care va participa in premiera la un summit NATO - nu va profita de ocazie pentru a face o noua amenintare la adresa Occidentului. "Haideti sa incercam sa evitam retorica neconstructiva, gen "vom indrepta rachetele asupra natiunilor A, B, C. Nu numai ca nu este de nici un ajutor, dar ma duce cu gandul la un timp in care exista un Zid al Berlinului, o Cortina de Fier. Deci, haideti sa ne abtinem", a declarat de Hoop Scheffer.
Occidentul isi pune sperantele in Medvedev
Pe de alta parte, a aratat Hoop Scheffer, summitul de la Bucuresti ar putea marca un moment semnificativ in relatiile dintre NATO si Rusia. Cu toate ca Putin va fi la Bucuresti, alegerea protejatului sau, Dmitr Medvedev, in functia de presedinte face multe state europene sa spere ca relatiile dintre Moscova si Occident se vor ameliora. Potrivit secretarului general al NATO, exista deja si o serie de semne in acest sens. Recent, a aratat el, "s-au inregistrat rezultate pozitive, ce dau speranta", in urma discutiilor SUA-Rusia pe tema planului american al scutului antiracheta in Europa. Insa, insistenta lui George W. Bush legata de includerea Ucrainei si Georgiei in MAP lasa sa planeze in continuare incertitudinea in ceea ce priveste rezultatele intalnirii. Secretarul general a spus ca nu este surprins de insistentele Washingtonului privitoare la Ucraina si Georgia. "Il stiu bine pe presedintele Bush si stiu ca este angajat in a da cator mai multe natiuni posibil dreptul de a se bucura de ceea ce el si eu consideram a fi valori umane de baza", a explicat secretarul general. Totusi, a recunoscut el, nu este clar daca Statele Unite vor reusi sa convinga membrii NATO precum Germania ca oferirea MAP celor doua foste republici sovietice va fi ceva acceptabil pentru Medvedev. "Acest lucru va fi discutat de aliati saptamana viitoare", a precizat el.
Tensiunile dintre NATO si Rusia sunt la cote ridicate, din cauza insistentei Statelor Unite ca Ucraina si Georgia sa fie incluse in Planul de actiuni pentru aderare (MAP), pasul decisiv catre aderarea la NATO, aminteste "Financial Times". Cu toate ca de Hoop Scheffer a marturisit ca asteapta cu nerabdare discutii sincere intre Putin si liderii din NATO la Consiliul NATO-Rusia, el spera ca acestea sa fie si constructive. "Volumul muzicii de care vom avea parte saptamana viitoare va depinde in mare masura de tonul lui Putin in Consiliul NATO-Rusia", a subliniat
el. "Nu stiu cum va fi tonul", a adaugat insa secretarul general, care si-a exprimat speranta ca Putin - care va participa in premiera la un summit NATO - nu va profita de ocazie pentru a face o noua amenintare la adresa Occidentului. "Haideti sa incercam sa evitam retorica neconstructiva, gen "vom indrepta rachetele asupra natiunilor A, B, C. Nu numai ca nu este de nici un ajutor, dar ma duce cu gandul la un timp in care exista un Zid al Berlinului, o Cortina de Fier. Deci, haideti sa ne abtinem", a declarat de Hoop Scheffer.
Occidentul isi pune sperantele in Medvedev
Pe de alta parte, a aratat Hoop Scheffer, summitul de la Bucuresti ar putea marca un moment semnificativ in relatiile dintre NATO si Rusia. Cu toate ca Putin va fi la Bucuresti, alegerea protejatului sau, Dmitr Medvedev, in functia de presedinte face multe state europene sa spere ca relatiile dintre Moscova si Occident se vor ameliora. Potrivit secretarului general al NATO, exista deja si o serie de semne in acest sens. Recent, a aratat el, "s-au inregistrat rezultate pozitive, ce dau speranta", in urma discutiilor SUA-Rusia pe tema planului american al scutului antiracheta in Europa. Insa, insistenta lui George W. Bush legata de includerea Ucrainei si Georgiei in MAP lasa sa planeze in continuare incertitudinea in ceea ce priveste rezultatele intalnirii. Secretarul general a spus ca nu este surprins de insistentele Washingtonului privitoare la Ucraina si Georgia. "Il stiu bine pe presedintele Bush si stiu ca este angajat in a da cator mai multe natiuni posibil dreptul de a se bucura de ceea ce el si eu consideram a fi valori umane de baza", a explicat secretarul general. Totusi, a recunoscut el, nu este clar daca Statele Unite vor reusi sa convinga membrii NATO precum Germania ca oferirea MAP celor doua foste republici sovietice va fi ceva acceptabil pentru Medvedev. "Acest lucru va fi discutat de aliati saptamana viitoare", a precizat el.
Ultima întâlnire Bush-Putin va avea loc în Rusia, după summitul NATO
urneul preşedintelui amerin în Europa, cu ocazia summitului NATO de la Bucureşti din aprilie (când are programate vizite şi în Ucraina, înainte de summit, şi Croaţia, după întâlnirea din România), s-a prelungit cu încă o oprire, în Rusia, în staţiunea Soci, la invitaţia expresă a preşedintelui rus, Vladimir Putin. Invitaţia lui Putin, făcută în cursul unei convorbiri telefonice cu Bush, la data de 7 martie, ca şi răspunsul extrem de prompt al Administraţiei americane (având în vedere că vizitele prezidenţiale se stabilesc cu multe luni înainte) au luat prin surprindere lumea politică, notează cotidianul Washington Post.
Vizita se va concentra, potrivit spuselor lui Bush, asupra chestiunii scutului antirachetă. „Sunt optimist că putem ajunge la o înţelegere cu privire la mai multe chestiuni foarte importante. Cred că mulţi oameni din Europa vor răsufla uşuraţi dacă am putea ajunge la un acord cu privire la apărarea antirachetă”, a spus liderul amerin jurnaliştilor strânşi la Casa Albă.
Ultima şansă
Vizita lui Robert Gates şi a Condoleezzei Rice la Moscova, cu câteva săptămâni în urmă, lificată de ambele părţi drept „constructivă”, a servit „pavării” drumului lui Bush, care are la 6 aprilie ultima şansă de a ajunge la o înţelegere cu Putin înainte ca succesorul acestuia, Dmitri Medvedev, să se instaleze la Kremlin. Rice şi Gates i-au transmis atunci lui Putin o scrisoare în care Bush se oferea să-i liniştească temerile, oferindu-i posibilitatea de a monitoriza sistemul antirachetă şi promiţând să nu îl activeze decât dacă există o ameninţare reală din partea Iranului sau a unei alte naţiuni. În ambele ţări se lucrează intens şi la înţelegerea privind cooperarea nucleară în scopuri civile, un document
care ar putea să nu fie gata pentru evenimentul de la Soci.
Vizita lui Bush ar putea avea efect şi detensionarea summitului de la Bucureşti, scoţând de pe agendă subiectul apărării antirachetă, pe care Putin dă semnale că şi l-ar dori discutat între patru ochi, şi pe teritoriul său. Rămâne însă subiectul spinos al extinderii, NATO fiind în poziţia de a invita – sau nu, trei noi membri, Croaţia, Albania şi Macedonia. Bush ar dori să invite Ucraina şi Georgia să adere la Planul de Acţiune, iniţiativă care a declanşat deja la Moscova o retorică extrem de critică. Liderul american va vizita Ucraina înainte de summit, pentru a-şi exprima „sprijinul pentru aspiraţiile ucrainenilor de a-şi vedea ţara ocupând locul pe care îl merită în Europa şi în cadrul instituţiilor transatlantice”. În ceea ce priveşte aderarea celor trei ţări, nu există deocamdată nici un indiciu privind invitarea lor în bloc.
Bush are programată o vizită în Croaţia după summit, însă aceasta poate fi fie de felicitare, fie de consolare (cum s-a întâmplat în 1997 în cazul României, care a fost vizitată de Bill Clinton). Nici în cazul Ucrainei şi Georgiei nu este limpede ce se va întâmpla la Bucureşti, având în vedere că Franţa şi Germania continuă să se opună planurilor lui Bush, de teama izbucnirii unui conflict deschis cu Rusia, principalul furnizor de hidrocarburi în Europa
Vizita se va concentra, potrivit spuselor lui Bush, asupra chestiunii scutului antirachetă. „Sunt optimist că putem ajunge la o înţelegere cu privire la mai multe chestiuni foarte importante. Cred că mulţi oameni din Europa vor răsufla uşuraţi dacă am putea ajunge la un acord cu privire la apărarea antirachetă”, a spus liderul amerin jurnaliştilor strânşi la Casa Albă.
Ultima şansă
Vizita lui Robert Gates şi a Condoleezzei Rice la Moscova, cu câteva săptămâni în urmă, lificată de ambele părţi drept „constructivă”, a servit „pavării” drumului lui Bush, care are la 6 aprilie ultima şansă de a ajunge la o înţelegere cu Putin înainte ca succesorul acestuia, Dmitri Medvedev, să se instaleze la Kremlin. Rice şi Gates i-au transmis atunci lui Putin o scrisoare în care Bush se oferea să-i liniştească temerile, oferindu-i posibilitatea de a monitoriza sistemul antirachetă şi promiţând să nu îl activeze decât dacă există o ameninţare reală din partea Iranului sau a unei alte naţiuni. În ambele ţări se lucrează intens şi la înţelegerea privind cooperarea nucleară în scopuri civile, un document
care ar putea să nu fie gata pentru evenimentul de la Soci.
Vizita lui Bush ar putea avea efect şi detensionarea summitului de la Bucureşti, scoţând de pe agendă subiectul apărării antirachetă, pe care Putin dă semnale că şi l-ar dori discutat între patru ochi, şi pe teritoriul său. Rămâne însă subiectul spinos al extinderii, NATO fiind în poziţia de a invita – sau nu, trei noi membri, Croaţia, Albania şi Macedonia. Bush ar dori să invite Ucraina şi Georgia să adere la Planul de Acţiune, iniţiativă care a declanşat deja la Moscova o retorică extrem de critică. Liderul american va vizita Ucraina înainte de summit, pentru a-şi exprima „sprijinul pentru aspiraţiile ucrainenilor de a-şi vedea ţara ocupând locul pe care îl merită în Europa şi în cadrul instituţiilor transatlantice”. În ceea ce priveşte aderarea celor trei ţări, nu există deocamdată nici un indiciu privind invitarea lor în bloc.
Bush are programată o vizită în Croaţia după summit, însă aceasta poate fi fie de felicitare, fie de consolare (cum s-a întâmplat în 1997 în cazul României, care a fost vizitată de Bill Clinton). Nici în cazul Ucrainei şi Georgiei nu este limpede ce se va întâmpla la Bucureşti, având în vedere că Franţa şi Germania continuă să se opună planurilor lui Bush, de teama izbucnirii unui conflict deschis cu Rusia, principalul furnizor de hidrocarburi în Europa
"Am fost bodyguardul lui ben Laden"
Nasser al Bahri a fost angajatul loial al celui mai cautat terorist din lume, fiind alaturi de acesta cand a pregatit atacurile asupra Americii, si este cautat de catre FBI si CIA. A acceptat sa vorbeasca cu reporterii britanici, carora le-a povestit cate ceva despre Osama ben Laden.
Fosta garda de corp a teroristului a explicat ca Osama este obsedat de munca si ca "va fi intotdeauna" cu un pas inaintea serviciilor secrete ale Occidentului. De-a lungul timpului, multe persoane au sustinut ca l-au cunoscut pe ben Laden, insa in cazul lui Nasser al Bahri, barbatul de 35 de ani care a fost sofer de taxi in Yemen, se pare ca nu e vorba de nici o exagerare. Timp de patru ani, Bahri a luptat in Afganistan cu al-Queda si a fost chiar si garda de corp a celui care cu afectiune ii spune "Seicul". Experienta vasta a lui BAhri in ceea ce priveste Al Queda l-a transformat intr-un martor cheie al FBI-ului si CIA, insa americanii nu au reusit pana acum sa convinga autoritatile de la Yemen sa-l deporteze pe acesta. "Imi aduc aminte perfect ca Seicul era o persoana foarte, foarte activa. De cand apareau zorile, el incepea sa se roage si intotdeauna il vedeai ca face ceva, niciodata nu se odihnea. Nu locuiam intr-un mediu confortabil, insa asta nu-l impiedica sa munceasca non-stop, sa mediteze si sa planuiasca ceva. Dupa rugaciuni, incepeau intalnirile fara sfarsit, probleme administrative, de razboi, multi vizitatori, unii dintre ei secreti, insa nu se oprea niciodata", povestea Bahri. Stand intr-un restaurant linistit din Sana'a, capitala Yemenului, Bahri a povestit reporterilor ce rol avea el in protectia teroristului. A explicat ca nu avea sarcina sa verifice mancarea Seicului si nici nu avea ca ca misiune sa-l impuste mortal in caz ca erau capturati. Obsedat de americani, Bahri era ca un fel de asistent persona inarmat, il cara bagajele, se asigura ca intotdeauna comunicatiile prin satelit functionau si ii coordona pe cei din tabara, de la bucatari la soferi. "Ca sa fiu sincer, nu am ucis niciodata pe nimeni. Cel mai grav moment a fost cand un sudanez a venit in vizita si a fost foarte nepoliticos, foarte lipsit de respect fata de Seic. L-am imobilizat, i-am legat mainile si l-am scos din tabara. Insa Seicul mi-a zis sa-l las sa plece".
Bahri s-a nascut in Arabia Saudita, din parinti imigranti. A terminat scoala la 18 ani, cu note foarte bune. A avut diverse slujbe pana a implinit 20 de ani, cand a intrat intr-un grup militar. In 1996, la 23 de ani, a avut ocazia sa-l intalneasca pe ben Laden. "A fost foarte special momentul in care ne-am intalnit liderul care ne-a ascultat si ne-a luat sub aripa lui". Pentru ca se mutase in Afganistan, Bahri a trimis dupa sotia sa din Yemen, Taysir al Qala, si primul lor copil, Habib, s-a nascut la Kandahar. Perioada in care Bahri a fost garda de corp a lui ben Laden - intre 1996 si 2000 - este deosebit de interesanta pentru agentii serviciilor secrete americane, pentru ca in acea perioada liderul al Queda si-a schimbat radical strategia. "De cand il stiu se gandea sa extinda razboiul in toata lumea. Mereu spunea ca trebuie sa loveasca America asa cum nimeni nu s-ar astepta. El zicea ca ar vrea sa lupte cu americanii pe un camp de lupta pe care acestia sa nu-l poata controla" isi aminteste Bahri.
Isi castiga painea ca taximetrist
Fostul bodyguard a declarat de asemenea ca nu a avut nici cea mai vaga idee despre atacurile de la 11 septembrie, insa atunci cand s-au intamplat, a facut imediat conexiunea intre ce declarase pana atunci Osama si ce se intamplase. Bahri a fost nevoit sa paraseasca Afganistanul in 2000 pentru ca tatal sau, care se afla la Yemen, era bolnav. A apucat sa plece acasa chiar cu putin timp inainte ca al Queda sa atace USS Cole in portul din Yemen, in 2000. Arestat de catre autoritati, Bahri a reusit sa convinga anchetatorii ca nu a avut nici un rol in atac, insa tot a fost inchis timp de doi ani, ceea ce a insemnat ca in perioada atacurilor de la 11 septembrie 2001 nu era liber.
Atat de mult l-au dorit serviciile secrete americane pe Bahri incat dupa atacurile de la 11 septemrbie, anchetatorii FBI au zburat la Yemen pentru a-l interoga pe barbat in inchisoare. Bahri a fost eliberat in 2002 si de atunci isi castiga traiul ca taximetrist si consultant la un colegiu in probleme de resurse umane. Intrebat de catre reporteri daca regreta relatia sa cu ben Laden, Bahri a declarat ca ar mai face-o bucuros inca o data daca ar putea, si a refuzat sa discute despre jihad, terorism sau care e opinia lui pe aceste teme. "Ar dura prea mult" a explicat acesta politicos, inainte sa se ridice de la masa si sa se piarda pe strazile aglomerate ale orasului.
Fosta garda de corp a teroristului a explicat ca Osama este obsedat de munca si ca "va fi intotdeauna" cu un pas inaintea serviciilor secrete ale Occidentului. De-a lungul timpului, multe persoane au sustinut ca l-au cunoscut pe ben Laden, insa in cazul lui Nasser al Bahri, barbatul de 35 de ani care a fost sofer de taxi in Yemen, se pare ca nu e vorba de nici o exagerare. Timp de patru ani, Bahri a luptat in Afganistan cu al-Queda si a fost chiar si garda de corp a celui care cu afectiune ii spune "Seicul". Experienta vasta a lui BAhri in ceea ce priveste Al Queda l-a transformat intr-un martor cheie al FBI-ului si CIA, insa americanii nu au reusit pana acum sa convinga autoritatile de la Yemen sa-l deporteze pe acesta. "Imi aduc aminte perfect ca Seicul era o persoana foarte, foarte activa. De cand apareau zorile, el incepea sa se roage si intotdeauna il vedeai ca face ceva, niciodata nu se odihnea. Nu locuiam intr-un mediu confortabil, insa asta nu-l impiedica sa munceasca non-stop, sa mediteze si sa planuiasca ceva. Dupa rugaciuni, incepeau intalnirile fara sfarsit, probleme administrative, de razboi, multi vizitatori, unii dintre ei secreti, insa nu se oprea niciodata", povestea Bahri. Stand intr-un restaurant linistit din Sana'a, capitala Yemenului, Bahri a povestit reporterilor ce rol avea el in protectia teroristului. A explicat ca nu avea sarcina sa verifice mancarea Seicului si nici nu avea ca ca misiune sa-l impuste mortal in caz ca erau capturati. Obsedat de americani, Bahri era ca un fel de asistent persona inarmat, il cara bagajele, se asigura ca intotdeauna comunicatiile prin satelit functionau si ii coordona pe cei din tabara, de la bucatari la soferi. "Ca sa fiu sincer, nu am ucis niciodata pe nimeni. Cel mai grav moment a fost cand un sudanez a venit in vizita si a fost foarte nepoliticos, foarte lipsit de respect fata de Seic. L-am imobilizat, i-am legat mainile si l-am scos din tabara. Insa Seicul mi-a zis sa-l las sa plece".
Bahri s-a nascut in Arabia Saudita, din parinti imigranti. A terminat scoala la 18 ani, cu note foarte bune. A avut diverse slujbe pana a implinit 20 de ani, cand a intrat intr-un grup militar. In 1996, la 23 de ani, a avut ocazia sa-l intalneasca pe ben Laden. "A fost foarte special momentul in care ne-am intalnit liderul care ne-a ascultat si ne-a luat sub aripa lui". Pentru ca se mutase in Afganistan, Bahri a trimis dupa sotia sa din Yemen, Taysir al Qala, si primul lor copil, Habib, s-a nascut la Kandahar. Perioada in care Bahri a fost garda de corp a lui ben Laden - intre 1996 si 2000 - este deosebit de interesanta pentru agentii serviciilor secrete americane, pentru ca in acea perioada liderul al Queda si-a schimbat radical strategia. "De cand il stiu se gandea sa extinda razboiul in toata lumea. Mereu spunea ca trebuie sa loveasca America asa cum nimeni nu s-ar astepta. El zicea ca ar vrea sa lupte cu americanii pe un camp de lupta pe care acestia sa nu-l poata controla" isi aminteste Bahri.
Isi castiga painea ca taximetrist
Fostul bodyguard a declarat de asemenea ca nu a avut nici cea mai vaga idee despre atacurile de la 11 septembrie, insa atunci cand s-au intamplat, a facut imediat conexiunea intre ce declarase pana atunci Osama si ce se intamplase. Bahri a fost nevoit sa paraseasca Afganistanul in 2000 pentru ca tatal sau, care se afla la Yemen, era bolnav. A apucat sa plece acasa chiar cu putin timp inainte ca al Queda sa atace USS Cole in portul din Yemen, in 2000. Arestat de catre autoritati, Bahri a reusit sa convinga anchetatorii ca nu a avut nici un rol in atac, insa tot a fost inchis timp de doi ani, ceea ce a insemnat ca in perioada atacurilor de la 11 septembrie 2001 nu era liber.
Atat de mult l-au dorit serviciile secrete americane pe Bahri incat dupa atacurile de la 11 septemrbie, anchetatorii FBI au zburat la Yemen pentru a-l interoga pe barbat in inchisoare. Bahri a fost eliberat in 2002 si de atunci isi castiga traiul ca taximetrist si consultant la un colegiu in probleme de resurse umane. Intrebat de catre reporteri daca regreta relatia sa cu ben Laden, Bahri a declarat ca ar mai face-o bucuros inca o data daca ar putea, si a refuzat sa discute despre jihad, terorism sau care e opinia lui pe aceste teme. "Ar dura prea mult" a explicat acesta politicos, inainte sa se ridice de la masa si sa se piarda pe strazile aglomerate ale orasului.
Belgradul preseaza pentru Kosovo
erbia intentioneaza sa guverneze zonele dominate de etnicii sarbi din Kosovo, conform unui acord interimar cu misiunea ONU in regiune, a afirmat Ministerului sarb de Externe, Vuk Jeremici, preluat de Reuters.
Potrivit oficialului sarb, un acord interimar privind administrarea
separata a sarbilor din Kosovo este necesar pentru evitarea conflictelor violente. "Vorbim despre cum sa depasim o situatie in care nimeni nu vorbeste cu nimeni in Kosovo, exista o amenintare la adresa securitatii in Kosovo, exista probleme de legitimitate a prezentei internationale in Kosovo", a declarat Jeremici la o zi dupa ce fostul premier rus Evgheni Primakov aprecia ca divizarea etnica a provinciei, in care locuiesc 120.000 de sarbi, este singura optiune petnru a evita conflictele viitoare si ar pune capat miscarilor sociale. Albanezii, Occidentul si sarbii au insistat din diferite motive ca divizarea nu este o solutie, desi unii diplomati occidentali suspecteaza ca aceasta ar fi fost intotdeauna cea de a doua optiune a sarbilor, "planul B". Guvernul Serbiei va continua sa faca presiuni pentru integrarea in UE, a precizat Jeremici, in pofida observatiilor premierului sarb Voislav Kostunita, potrivit carora Serbia ar trebui sa fie pregatita sa amane aderarea la UE timp de "multi, multi ani".
Potrivit oficialului sarb, un acord interimar privind administrarea
separata a sarbilor din Kosovo este necesar pentru evitarea conflictelor violente. "Vorbim despre cum sa depasim o situatie in care nimeni nu vorbeste cu nimeni in Kosovo, exista o amenintare la adresa securitatii in Kosovo, exista probleme de legitimitate a prezentei internationale in Kosovo", a declarat Jeremici la o zi dupa ce fostul premier rus Evgheni Primakov aprecia ca divizarea etnica a provinciei, in care locuiesc 120.000 de sarbi, este singura optiune petnru a evita conflictele viitoare si ar pune capat miscarilor sociale. Albanezii, Occidentul si sarbii au insistat din diferite motive ca divizarea nu este o solutie, desi unii diplomati occidentali suspecteaza ca aceasta ar fi fost intotdeauna cea de a doua optiune a sarbilor, "planul B". Guvernul Serbiei va continua sa faca presiuni pentru integrarea in UE, a precizat Jeremici, in pofida observatiilor premierului sarb Voislav Kostunita, potrivit carora Serbia ar trebui sa fie pregatita sa amane aderarea la UE timp de "multi, multi ani".
Cubanezii au liber la telefoane mobile
Până acum rezervate doar străinilor şi funcţionarilor guvernamentali, telefoanele mobile vor ajunge şi în buzunarele întregii populaţii cubaneze, a anunţat astăzi compania naţională de telecomunicaţii ETECSA. Decizia îi aparţine noului preşedinte Raul Castro.
Societatea a subliniat
că este în măsură să ofere populaţiei locale serviciul de telefonie celulară, care va fi formalizată printr-un contract personal conform modalităţii de preplată" în devize.
La 25 martie, guvernul lui Raul Castro a anunţat ridicarea interdicţiilor privitoare la cumpărarea de calculatoare şi televizoare, primul pas spre o "relaxare" în materie economică.
Societatea a subliniat
că este în măsură să ofere populaţiei locale serviciul de telefonie celulară, care va fi formalizată printr-un contract personal conform modalităţii de preplată" în devize.
La 25 martie, guvernul lui Raul Castro a anunţat ridicarea interdicţiilor privitoare la cumpărarea de calculatoare şi televizoare, primul pas spre o "relaxare" în materie economică.
Cutremur în Creta
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter s-a produs
în această dimineaţa în Marea Libiei, în largul insulei greceşti Creta, a anunţat Institutul geodinamic al Observatorului din Atena, citat de AFP.
Pentru moment nu au fost semnalate victime sau pagube materiale în urma cutremurului produs la ora 00.17 GMT (02.17 ora României). Seismul a fost calificat drept "puternic" de un seismolog de la institutul din Atena.
Epicentrul seismului a fost localizat la 400 de kilometri sud de Atena, în apropiere de insula Gaidouronisi.
"Deşi a fost puternic, cutremurul a avut loc în mare, departe de zona de coastă", a declarat pentru AFP seismologul Yannis Papis.
Seismul a fost resimţit în estul Cretei, în apropiere de prefecturile Iraklion şi Lasithi, potrivit lui Papis.
în această dimineaţa în Marea Libiei, în largul insulei greceşti Creta, a anunţat Institutul geodinamic al Observatorului din Atena, citat de AFP.
Pentru moment nu au fost semnalate victime sau pagube materiale în urma cutremurului produs la ora 00.17 GMT (02.17 ora României). Seismul a fost calificat drept "puternic" de un seismolog de la institutul din Atena.
Epicentrul seismului a fost localizat la 400 de kilometri sud de Atena, în apropiere de insula Gaidouronisi.
"Deşi a fost puternic, cutremurul a avut loc în mare, departe de zona de coastă", a declarat pentru AFP seismologul Yannis Papis.
Seismul a fost resimţit în estul Cretei, în apropiere de prefecturile Iraklion şi Lasithi, potrivit lui Papis.
Noi tensiuni în Coreea de Nord
Coreea de Nord a testat astăzi mai multe rachete cu rază scurtă de acţiune în largul coastelor sale de vest, anunţă agenţie sud-coreeană, citată de Reuters.
Analiştii politici consideră că regimul de la Phenian a dorit să protesteze faţă de administraţia de la Washington şi faţă de guvernul conservator de la Seul.
Lansarea rachetelor are loc la o zi după expulzarea masivă a oficialilor sud-coreeni dintr-un complex industrial comun situat la nord de graniţă.
Nord coreenii şi-au arătat nemulţumirea după ce autorităţile de la Seul le-au recomandat să respecte drepturile omului şi să nu mai amâne negocierile de dezarmare nucleară.
În replică la testele de astăzi, noul preşedinte sud-coreean, Lee Myung-bak, a declarat că doreşte să renunţe la politicile conciliante promovate în ultimii zece ani de preşedinţii de stânga de la Seul, care au acordat Phenianului ajutoare financiare
semnificative, fără a primi nimic în schimb.
Guvernul sud coreean a anunţat că este dispus să investească masiv în Coreea de Nord, dacă Phenianul va respecta o serie de condiţii, precum renunţarea la programul său nuclear şi repatrierea celor peste 1.000 de cetăţeni sud-coreeni răpiţi sau deţinuţi de comunişti după războiul Coreean din perioada 1950-1953.
În replică, oficialii de la Phenian susţin în continuare că nu deţin un program nuclear capabil să îmbogăţească uraniul. "Să fie clar, noi nu am îmbogăţit uraniu şi nu am cooperat cu nici o altă ţară în cadrul proiectelor nucleare. Nici nu am visat vreodată la aşa ceva", a transmis agenţia KCNA, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe nord coreean.
Coreea de Nord deţine peste 1.000 de rachete, dintre care cel puţin 800 sunt balistice, care pot lovi orice punct din Coreea de Sud şi majoritatea Japoniei. Astfel de manevre coincind deseori cu perioade de tensiune politică.
Analiştii politici consideră că regimul de la Phenian a dorit să protesteze faţă de administraţia de la Washington şi faţă de guvernul conservator de la Seul.
Lansarea rachetelor are loc la o zi după expulzarea masivă a oficialilor sud-coreeni dintr-un complex industrial comun situat la nord de graniţă.
Nord coreenii şi-au arătat nemulţumirea după ce autorităţile de la Seul le-au recomandat să respecte drepturile omului şi să nu mai amâne negocierile de dezarmare nucleară.
În replică la testele de astăzi, noul preşedinte sud-coreean, Lee Myung-bak, a declarat că doreşte să renunţe la politicile conciliante promovate în ultimii zece ani de preşedinţii de stânga de la Seul, care au acordat Phenianului ajutoare financiare
semnificative, fără a primi nimic în schimb.
Guvernul sud coreean a anunţat că este dispus să investească masiv în Coreea de Nord, dacă Phenianul va respecta o serie de condiţii, precum renunţarea la programul său nuclear şi repatrierea celor peste 1.000 de cetăţeni sud-coreeni răpiţi sau deţinuţi de comunişti după războiul Coreean din perioada 1950-1953.
În replică, oficialii de la Phenian susţin în continuare că nu deţin un program nuclear capabil să îmbogăţească uraniul. "Să fie clar, noi nu am îmbogăţit uraniu şi nu am cooperat cu nici o altă ţară în cadrul proiectelor nucleare. Nici nu am visat vreodată la aşa ceva", a transmis agenţia KCNA, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe nord coreean.
Coreea de Nord deţine peste 1.000 de rachete, dintre care cel puţin 800 sunt balistice, care pot lovi orice punct din Coreea de Sud şi majoritatea Japoniei. Astfel de manevre coincind deseori cu perioade de tensiune politică.
sâmbătă, 21 februarie 2009
BERD va examina oportunitatile de finantare in proiecte de infrastructura
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va examina oportunitatile de finantare a unor proiecte pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila a localitatilor din Moldova, precum si imbunatatirea calitatii acestui serviciu. Despre aceasta a comunicat Henry Russel, vicedirector al Departamentului infrastructura municipala al bancii, in cadrul unei intrevederi cu conducerea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica (ANRE). Oficialul european a informat reprezentantii ANRE despre planurile BERD in acest domeniu si a solicitat detalii despre metodologia de calculare a tarifelor la serviciile publice de alimentare
cu apa, procedura de stabilire a lor si modalitatile de recuperare a investitiilor efectuate in acest sector. Anatol Burlacov, director al ANRE, a specificat ca Metodologia de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu energie
termica, apa potabila, canalizare si epurare a apelor uzate prevede includerea in tarif a costurilor reale, inclusiv a investitiilor. El a afirmat ca documentul contine un mecanism clar de recuperare a investitiilor efectuate, precizind ca termenul de recuperare a acestora este unul rezonabil.
In alt context, Burlacov a spus ca, potrivit legislatiei in vigoare, taxele si tarifele pentru aceste servicii sint aprobate de autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu metodologia elaborata de ANRE. Totodata, sursa citata a reiterat disponibilitatea ANRE pentru conlucrare cu potentialii investitori straini.
La intrevedere au mai participat Michael Davey, director BERD pentru Republica Moldova, si Francis Delaey, reprezentant permanent al bancii la Chisinau.
cu apa, procedura de stabilire a lor si modalitatile de recuperare a investitiilor efectuate in acest sector. Anatol Burlacov, director al ANRE, a specificat ca Metodologia de determinare, aprobare si aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu energie
termica, apa potabila, canalizare si epurare a apelor uzate prevede includerea in tarif a costurilor reale, inclusiv a investitiilor. El a afirmat ca documentul contine un mecanism clar de recuperare a investitiilor efectuate, precizind ca termenul de recuperare a acestora este unul rezonabil.
In alt context, Burlacov a spus ca, potrivit legislatiei in vigoare, taxele si tarifele pentru aceste servicii sint aprobate de autoritatile administratiei publice locale, in conformitate cu metodologia elaborata de ANRE. Totodata, sursa citata a reiterat disponibilitatea ANRE pentru conlucrare cu potentialii investitori straini.
La intrevedere au mai participat Michael Davey, director BERD pentru Republica Moldova, si Francis Delaey, reprezentant permanent al bancii la Chisinau.
Politica Nationala de Sanatate trebuie sa faca fata cerintelor tuturor cetatenilor
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat la lucrarile Conferintei “Politica Nationala de Sanatate: importanta si perspective”, in cadrul careia a fost discutat proiectul Politicii Nationale de Sanatate.
In discursul rostit, presedintele a apreciat drept foarte necesara si binevenita elaborarea Politicii Nationale de Sanatate, document care trebuie sa devina un mecanism de abordare sistemica a problemelor de sanatate si de conjugare a eforturilor intersectoriale pentru ameliorarea calitatii vietii si sanatatii populatiei pe parcursul intregii vieti, de la nastere pina la virsta inaintata.
Vladimir Voronin a mentionat ca Politica Nationala de Sanatate este un instrument pe termen lung, care va servi drept baza pentru elaborarea si adoptarea unor strategii si planuri de actiuni concrete, cu stabilirea unor prioritati si sarcini bine determinate pentru fiecare organ de resort, cu planificarea si identificarea resurselor financiare necesare. Seful statului a mai accentuat ca este important ca principiile acestei politici sa se regaseasca in Planul National de Dezvoltare a Republicii Moldova, aflat in proces de elaborare.
Presedintele a subliniat
insemnatatea atribuita de conducerea tarii sferei ocrotirii sanatatii, dovada a acestui fapt fiind reformele ambitioase realizate in ultimii ani in sistemul medical: reforma finantarii sistemului de sanatate prin introducerea Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala
, restructurarea si consolidarea serviciului de urgenta, a sectorului medicinii primare. Vladimir Voronin a remarcat faptul ca aceste reforme s-au soldat cu primele rezultate pozitive, apreciate de expertii nationali si internationali in domeniu, si, ce-i mai important, de oamenii simpli. A sporit accesul populatiei la servicii medicale, in special, al persoanelor din categoriile social vulnerabile. Persoanele asigurate dispun de dreptul garantat la un pachet unic de servicii medicale, care este in extindere continua, s-a imbunatatit gestionarea resurselor financiare in institutiile medico-sanitare publice, etc.
Presedintele a accentuat ca, in perioada anilor 2001-2007, volumul fondurilor destinate ocrotirii sanatatii a crescut de 4 ori, cheltuielile totale ale bugetului national public majorindu-se in aceasta perioada de 3,3 ori. Planificam ca si in urmatorii 2-3 ani ritmurile de finantare in acest sector sa fie in crestere, a spus seful statului, precizind ca aceste eforturi sint apreciate de catre autoritati drept investitii in dezvoltarea umana.
Presedintele si-a exprimat convingerea ca pentru obtinerea unei eficiente maxime a investitiilor in cauza, acestea nu trebuie sa se limiteze doar la sectorul medical propriu-zis. Efectul scontat se poate produce doar in conditiile in care se vor face investitii complexe in sanatate, bine focalizate si sustinute, luindu-se in considerare multitudinea de factori ce influenteaza sanatatea populatiei, inclusiv a celor ce nu tin de sistemul medical si de competenta personalului medical. Astfel, investitiile in educatie, infrastructura, protectia mediului, in locuinte etc., trebuie sa insoteasca investitiile in sectorul de sanatate, a afirmat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, cresterea economica stabila este o conditie obligatorie pentru realizarea cu succes a politicilor sociale, ameliorarea situatiei din sistemul de sanatate si sporirea calitatii vietii. In acelasi timp
, o sanatate mai buna a populatiei va permite o dezvoltare durabila a economiei nationale.
Prin urmare, actiunile intreprinse in vederea consolidarii parametrilor de sanatate, trebuie sa fie multidimensionale si multisectoriale, fiind necesara o implicare coordonata a tuturor institutiilor si structurilor ce au impact asupra sanatatii publice.
Seful statului a mentionat ca se impune o alta viziune privind ocrotirea si ameliorarea sanatatii care ar presupune crearea celor mai bune conditii pentru sanatate, prin prevenirea si reducerea factorilor de imbolnavire. Astfel, centrul de greutate trebuie sa fie deplasat dinspre o politica de tratament
, de la o medicina “de reactie”, spre actiunile de prevenire si profilaxie.
Potrivit convingerii sefului statului, o atentie sporita trebuie acordata copiilor si adolescentilor. Crearea unui mediu social optim pentru educatia si dezvoltarea tinerei generatii prin scolarizarea obligatorie a tuturor copiilor in institutiile educationale, crearea unei retele de suport social si psihologic pentru tineri, perfectionarea si dezvoltarea centrelor de resurse pentru tineri sint obiective care urmeaza a fi realizate pentru asigurarea unei sanatati publice satisfacatoare, a declarat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, o importanta deosebita urmeaza a fi acordata alimentatiei adecvate a copiilor de orice virsta. In context, seful statului a precizat ca a insistat asupra alimentatiei gratuite a copiilor din institutiile de invatamint prescolar, primar si secundar general. Vladimir Voronin si-a exprimat regretul, ca Republica Moldova, tara preponderent agrara, in rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, se plaseaza printre statele in care unul din riscurile sporite ale sanatatii populatiei este cel privind consumul insuficient de fructe si legume. Consider ca trebuie sa organizam astfel lucrurile, incit fructele si legumele sa nu lipseasca din alimentatia nimanui, si, in primul rind, celei a copiilor, inclusiv pe perioada de iarna-primavara, a subliniat presedintele.
Politica Nationala de Sanatate trebuie sa contribuie la dezvoltarea unui sistem de sanatate care sa faca fata cerintelor tuturor indivizilor, indiferent de virsta, statut social si stare a sanatatii, a declarat Vladimir Voronin. Presedintele a evidentiat problema protectiei persoanelor cu dizabilitati. Abordarile mai vechi, intemeiate in mare masura pe mila si pe perceptia persoanelor cu dizabilitati ca fiind neajutorate, nu pot fi acceptate. In scopul integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati, sistemul de sanatate trebuie sa ofere un spectru larg de servicii de reabilitare si recuperare, adaptate la necesitatile speciale ale acestor persoane, a relevat presedintele.
Seful statului s-a mai referit la importanta perfectionarii serviciilor medicale de diagnosticare timpurie si corecta a maladiilor, in vederea prevenirii afectiunilor si factorilor care determina aparitia dizabilitatii.
Potrivit afirmatiilor presedintelui, o componenta esentiala a eforturilor de promovare a sanatatii este participarea cit mai larga a cetatenilor la luarea deciziilor pe teme privind sanatatea. Oamenilor trebuie sa li se ofere informatiile necesare pentru a face alegeri corecte privind propria sanatate. Anume din acest motiv, personal, am insistat asupra organizarii unor largi dezbateri privind proiectul Politicii Nationale de Sanatate, a spus Vladimir Voronin.
In alta ordine de idei, presedintele a accentuat ca accesul la serviciile de sanatate nu trebuie sa depinda de nivelul bunastarii si ca redistribuirea publica a serviciilor medicale nu trebuie sa se faca de la cei saraci catre cei mai bogati, dar invers. In acest sens, sectorul privat al medicinii poate juca un rol esential, prestind servicii de asistenta medicala cu plata celor mai bogati si eliberind resursele publice pentru cei cu venituri reduse si medii.
In contextul implementarii Politicii Nationale de Sanatate, seful statului a subliniat necesitatea luarii in calcul a programelor nationale aflate in proces de derulare care au un impact direct asupra sanatatii, mentionind in special Programul si Strategia de alimentare
cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova, Programul National de Gazificare.
Vladimir Voronin a remarcat importanta elaborarii si implementarii Politicii Nationale de Sanatate, subliniind ca ameliorarea si fortificarea sanatatii populatiei poate fi realizata doar prin intermediul unei colaborari intersectoriale bine planificate si a realizarii parteneriatului dintre stat, societatea civila, comunitate si fiecare cetatean.
In prezent, tara noastra dispune de resurse financiare limitate pentru atingerea obiectivelor expuse in Politica de Sanatate. De aceea se impune stabilirea foarte clara a actiunilor prioritare, care vor avea un impact major asupra sanatatii publice, a estimat Vladimir Voronin.
Presedintele a exprimat multumiri tuturor donatorilor si institutiilor financiare internationale care si-au adus aportul la imbunatatirea sanatatii publice din Republica Moldova si i-a indemnat sa sprijine si in continuare tara noastra deja in implementarea Politicii Nationale de Sanatate.
In discursul rostit, presedintele a apreciat drept foarte necesara si binevenita elaborarea Politicii Nationale de Sanatate, document care trebuie sa devina un mecanism de abordare sistemica a problemelor de sanatate si de conjugare a eforturilor intersectoriale pentru ameliorarea calitatii vietii si sanatatii populatiei pe parcursul intregii vieti, de la nastere pina la virsta inaintata.
Vladimir Voronin a mentionat ca Politica Nationala de Sanatate este un instrument pe termen lung, care va servi drept baza pentru elaborarea si adoptarea unor strategii si planuri de actiuni concrete, cu stabilirea unor prioritati si sarcini bine determinate pentru fiecare organ de resort, cu planificarea si identificarea resurselor financiare necesare. Seful statului a mai accentuat ca este important ca principiile acestei politici sa se regaseasca in Planul National de Dezvoltare a Republicii Moldova, aflat in proces de elaborare.
Presedintele a subliniat
insemnatatea atribuita de conducerea tarii sferei ocrotirii sanatatii, dovada a acestui fapt fiind reformele ambitioase realizate in ultimii ani in sistemul medical: reforma finantarii sistemului de sanatate prin introducerea Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala
, restructurarea si consolidarea serviciului de urgenta, a sectorului medicinii primare. Vladimir Voronin a remarcat faptul ca aceste reforme s-au soldat cu primele rezultate pozitive, apreciate de expertii nationali si internationali in domeniu, si, ce-i mai important, de oamenii simpli. A sporit accesul populatiei la servicii medicale, in special, al persoanelor din categoriile social vulnerabile. Persoanele asigurate dispun de dreptul garantat la un pachet unic de servicii medicale, care este in extindere continua, s-a imbunatatit gestionarea resurselor financiare in institutiile medico-sanitare publice, etc.
Presedintele a accentuat ca, in perioada anilor 2001-2007, volumul fondurilor destinate ocrotirii sanatatii a crescut de 4 ori, cheltuielile totale ale bugetului national public majorindu-se in aceasta perioada de 3,3 ori. Planificam ca si in urmatorii 2-3 ani ritmurile de finantare in acest sector sa fie in crestere, a spus seful statului, precizind ca aceste eforturi sint apreciate de catre autoritati drept investitii in dezvoltarea umana.
Presedintele si-a exprimat convingerea ca pentru obtinerea unei eficiente maxime a investitiilor in cauza, acestea nu trebuie sa se limiteze doar la sectorul medical propriu-zis. Efectul scontat se poate produce doar in conditiile in care se vor face investitii complexe in sanatate, bine focalizate si sustinute, luindu-se in considerare multitudinea de factori ce influenteaza sanatatea populatiei, inclusiv a celor ce nu tin de sistemul medical si de competenta personalului medical. Astfel, investitiile in educatie, infrastructura, protectia mediului, in locuinte etc., trebuie sa insoteasca investitiile in sectorul de sanatate, a afirmat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, cresterea economica stabila este o conditie obligatorie pentru realizarea cu succes a politicilor sociale, ameliorarea situatiei din sistemul de sanatate si sporirea calitatii vietii. In acelasi timp
, o sanatate mai buna a populatiei va permite o dezvoltare durabila a economiei nationale.
Prin urmare, actiunile intreprinse in vederea consolidarii parametrilor de sanatate, trebuie sa fie multidimensionale si multisectoriale, fiind necesara o implicare coordonata a tuturor institutiilor si structurilor ce au impact asupra sanatatii publice.
Seful statului a mentionat ca se impune o alta viziune privind ocrotirea si ameliorarea sanatatii care ar presupune crearea celor mai bune conditii pentru sanatate, prin prevenirea si reducerea factorilor de imbolnavire. Astfel, centrul de greutate trebuie sa fie deplasat dinspre o politica de tratament
, de la o medicina “de reactie”, spre actiunile de prevenire si profilaxie.
Potrivit convingerii sefului statului, o atentie sporita trebuie acordata copiilor si adolescentilor. Crearea unui mediu social optim pentru educatia si dezvoltarea tinerei generatii prin scolarizarea obligatorie a tuturor copiilor in institutiile educationale, crearea unei retele de suport social si psihologic pentru tineri, perfectionarea si dezvoltarea centrelor de resurse pentru tineri sint obiective care urmeaza a fi realizate pentru asigurarea unei sanatati publice satisfacatoare, a declarat Vladimir Voronin.
In opinia presedintelui, o importanta deosebita urmeaza a fi acordata alimentatiei adecvate a copiilor de orice virsta. In context, seful statului a precizat ca a insistat asupra alimentatiei gratuite a copiilor din institutiile de invatamint prescolar, primar si secundar general. Vladimir Voronin si-a exprimat regretul, ca Republica Moldova, tara preponderent agrara, in rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, se plaseaza printre statele in care unul din riscurile sporite ale sanatatii populatiei este cel privind consumul insuficient de fructe si legume. Consider ca trebuie sa organizam astfel lucrurile, incit fructele si legumele sa nu lipseasca din alimentatia nimanui, si, in primul rind, celei a copiilor, inclusiv pe perioada de iarna-primavara, a subliniat presedintele.
Politica Nationala de Sanatate trebuie sa contribuie la dezvoltarea unui sistem de sanatate care sa faca fata cerintelor tuturor indivizilor, indiferent de virsta, statut social si stare a sanatatii, a declarat Vladimir Voronin. Presedintele a evidentiat problema protectiei persoanelor cu dizabilitati. Abordarile mai vechi, intemeiate in mare masura pe mila si pe perceptia persoanelor cu dizabilitati ca fiind neajutorate, nu pot fi acceptate. In scopul integrarii sociale a persoanelor cu dizabilitati, sistemul de sanatate trebuie sa ofere un spectru larg de servicii de reabilitare si recuperare, adaptate la necesitatile speciale ale acestor persoane, a relevat presedintele.
Seful statului s-a mai referit la importanta perfectionarii serviciilor medicale de diagnosticare timpurie si corecta a maladiilor, in vederea prevenirii afectiunilor si factorilor care determina aparitia dizabilitatii.
Potrivit afirmatiilor presedintelui, o componenta esentiala a eforturilor de promovare a sanatatii este participarea cit mai larga a cetatenilor la luarea deciziilor pe teme privind sanatatea. Oamenilor trebuie sa li se ofere informatiile necesare pentru a face alegeri corecte privind propria sanatate. Anume din acest motiv, personal, am insistat asupra organizarii unor largi dezbateri privind proiectul Politicii Nationale de Sanatate, a spus Vladimir Voronin.
In alta ordine de idei, presedintele a accentuat ca accesul la serviciile de sanatate nu trebuie sa depinda de nivelul bunastarii si ca redistribuirea publica a serviciilor medicale nu trebuie sa se faca de la cei saraci catre cei mai bogati, dar invers. In acest sens, sectorul privat al medicinii poate juca un rol esential, prestind servicii de asistenta medicala cu plata celor mai bogati si eliberind resursele publice pentru cei cu venituri reduse si medii.
In contextul implementarii Politicii Nationale de Sanatate, seful statului a subliniat necesitatea luarii in calcul a programelor nationale aflate in proces de derulare care au un impact direct asupra sanatatii, mentionind in special Programul si Strategia de alimentare
cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova, Programul National de Gazificare.
Vladimir Voronin a remarcat importanta elaborarii si implementarii Politicii Nationale de Sanatate, subliniind ca ameliorarea si fortificarea sanatatii populatiei poate fi realizata doar prin intermediul unei colaborari intersectoriale bine planificate si a realizarii parteneriatului dintre stat, societatea civila, comunitate si fiecare cetatean.
In prezent, tara noastra dispune de resurse financiare limitate pentru atingerea obiectivelor expuse in Politica de Sanatate. De aceea se impune stabilirea foarte clara a actiunilor prioritare, care vor avea un impact major asupra sanatatii publice, a estimat Vladimir Voronin.
Presedintele a exprimat multumiri tuturor donatorilor si institutiilor financiare internationale care si-au adus aportul la imbunatatirea sanatatii publice din Republica Moldova si i-a indemnat sa sprijine si in continuare tara noastra deja in implementarea Politicii Nationale de Sanatate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
